Ce forme ia gaslighting-ul în companii, cum îl putem recunoaște și cum ne putem proteja de această formă de manipulare psihologică.
Află ce-și doresc angajații români, care sunt principalele aspecte care îi determină să demisioneze și cum se simt în relația cu managerii.
Prezentăm concret conținutul primei propuneri legislative anti-burnout, care a fost retrasă. O variantă modificată va fi reluată din toamnă. Aflăm care este forma cea mai utilă în care această lege ar trebui să fie adoptată.
România are nevoie urgentă de o lege care să protejeze oamenii de epuizarea profesională: tocmai trăim cu toții o criză de sănătate publică ascunsă, dar devastatoare. În fiecare zi, tot mai mulți dintre noi ajungem
România refuză să recunoască burnoutul ca boală profesională, iar cultura tăcerii și presiunea de a îndura perpetuează criza de epuizare din companii, în timp ce Europa adoptă măsuri pentru sănătatea emoțională la muncă.
Proiectul de lege privind burnoutul a picat din cauza opoziției mediului de afaceri și a lipsei de voință politică. Sănătatea angajaților rămâne doar o notă de subsol.
Un nou val de disponibilizări colective lovește Amazon Development Center România, cel mai mare hub al gigantului american din țară, localizat la Iași. Într-un mesaj intern transmis angajaților, conducerea a informat că urmează desființarea familiei de roluri CATLOG, parte a diviziei RBS România (Retail Business Services). În ciuda limbajului precaut din mesaj, care vorbește despre o „propunere” și despre consultări premergătoare cu reprezentanții angajaților și autoritățile, oamenii au aflat că ultima lor zi de muncă va fi 31 august.
Concediați din vorbe, fără salarii, fără documente oficiale și fără explicații. Așa au decurs lucrurile pentru zeci de angajați ai Ateliere Creative Technologies, o companie tech care a băgat capul în nisip fără nicio urmă de responsabilitate față de acești oameni.
