Știi momentul acela când te uiți la monitor, ai 37 de tab-uri deschise, cafeaua e rece, iar tu te întrebi dacă nu cumva erai mai fericit în liceu, când singura ta grijă era să nu te prindă profa fără temă? Ei bine, felicitări! E posibil să fii pe drumul „glorios” către burnout.
Guest-post despre burnout și rezultatele unui studiu pe 3200 de angajați români, scris de Mălina Iordache Chirea – psiholog clinician și consilier de dezvoltare personală, cu peste 20 ani de experiență în lucrul cu oamenii.
Economia comportamentală studiază cum gândim, ce ne influențează deciziile și de ce, uneori, cele mai eficiente soluții nu sunt cele evidente. Pentru că, în realitate, oamenii nu aleg rațional. Aleg în funcție de context, de emoții, de efortul depus și de modul în care le este prezentată opțiunea.
Parcă nu mai avem timp să trăim. Ne grăbim în continuu spre ceva, iar când pare că ajungem acolo deja am pornit spre altceva. Și cumva, asta ne duce spre tot mai multe boli și dezechilibre, să tot mai puțin spre fericire.
Știai că stresul și burnoutul nu sunt același lucru? Stresul te face să alergi mai repede ca să ții pasul, dar încă ai energie și speranță. Burnoutul apare când alergarea nu se mai termină și ajungi epuizat, fără motivație și fără direcție. Important e să știi cum să le recunoști și ce poți face pentru a le preveni.
România scoate pe bandă consultanți și tiktokeri, dar importă muncitori din Asia ca să ridice drumuri și școli.
Deficitul din construcții trece de 100.000 de meseriași, în HoReCa lipsesc până la 50.000 de oameni, iar în logistică și transport alte zeci de mii. În timp ce școlile profesionale din anii ’80 produceau peste 300.000 de absolvenți pe an, azi sistemul livrează de zece ori mai puțin.
Raluca Feher explică, într-un text tăios și plin de ironie, cum am ajuns aici și de ce „vestea bună” a pieței muncii e de fapt o capcană.
Seara, la roșu, stau în mașină și nu pornește nimic în mine în afară de respirație. Fără radio, fără podcast, fără nimic. Doar luminile orașului care se freacă de parbriz. În dreapta, un curier mușcă
Ce forme ia gaslighting-ul în companii, cum îl putem recunoaște și cum ne putem proteja de această formă de manipulare psihologică.
