O pauză, un puzzle, un prânz complet, cald și calm alături de colegi, pe banii companiei. Așa arată exemplele folosite și apreciate de oameni și atât de ușor de replicat, care compun studiul de caz Beneficii Istețe de la Mediatel Data.
Care este vârsta ideală pentru a fi angajat? Dacă asculți piața muncii, răspunsul pare să fie o fereastră îngustă, aproape imposibil de nimerit: nici „prea tânăr” (fără experiență), nici „prea senior” (cu prea multă). Între aceste două extreme, recrutorii caută un ideal greu de atins, lăsând în urmă profesioniști valoroși care se lovesc constant de refuzuri doar din cauza cifrelor din buletin. Articolul de astăzi analizează de ce această discriminare este atât de nocivă și explorează îngrijorările reale ale seniorilor care, deși își doresc din răsputeri să rămână utili și activi, sunt blocați de barierele invizibile ale unei piețe a muncii fragmentate.
Munca este o preocupare majoră la nivel global, iar angajații sunt tot mai puțin implicați în munca lor, situație care afectează atât bunăstarea oamenilor, cât și economia mondială. Hai să vezi cele mai interesante concluzii din raportul Gallup.
Ideile bune merită împărtășite, cunoscute, promovate și replicate.
Ce modele de bune practici și beneficii istețe ai să ne împărtășești?
În Parlamentul României a fost depus primul proiect de lege care recunoaște explicit epuizarea profesională ca fenomen legat de muncă.
Un an marcat de presiuni globale și decizii strategice dure, 2025 a adus mii de concedieri în auto și IT și a semnalat o schimbare structurală profundă a pieței muncii din România.
Ai avut zile în care ai stat blocat la un task și un coleg a venit cu o idee simplă care ți-a salvat toată după-amiaza? Sau momente în care discuția de cinci minute cu cineva din echipă ți-a scăzut nivelul de stres la jumătate? Relațiile dintre colegi fac asta. De multe ori, ele decid cât de suportabilă sau plăcută devine ziua ta de lucru.
Aumovio concediază 1.000 de angajați la nivel național, un val care lovește puternic centrele de inginerie din Timișoara, Sibiu și Iași.
Personalul medical din România este epuizat până la limită de un sistem cu deficit de oameni, birocrație excesivă și presiune constantă, iar consecințele pun în pericol atât viața medicilor, cât și siguranța pacienților.
O analiză obiectivă a realității pieței muncii în ceea ce privește primul job pentru tinerii din România anului 2025.
„Mie n-are cum să mi se întâmple”. Mai gândește-te. Nimeni nu se aștepta să fie pe lista angajaților transferați sau concediați. Incertitudinea, teama și schimbarea îți pot bate la ușă oricât de bine ți-ai face treaba. Tu ce alegi: rămâi pasiv sau acționezi și supraviețuiești profesional?
Economia comportamentală studiază cum gândim, ce ne influențează deciziile și de ce, uneori, cele mai eficiente soluții nu sunt cele evidente. Pentru că, în realitate, oamenii nu aleg rațional. Aleg în funcție de context, de emoții, de efortul depus și de modul în care le este prezentată opțiunea.
În luna octombrie încep 92 programe de formare profesională la nivel național, organizate de ANOFM. Vreo 1400 de oameni vor fi instruiți doar luna aceasta. Dar dincolo de utilitatea lor imediată, aceste cursuri ridică o întrebare mai mare: pregătim oamenii pentru economia de azi sau pentru cea de mâine?
După ce am publicat informațiile despre transferul forțat al echipei IT Emerson către compania indiană Infosys, am contactat compania pentru un punct de vedere oficial. Răspunsul a venit prompt și politicos, dar plin de limbaj steril, formulări rotunjite și promisiuni frumos ambalate în corporateză.
Sute de angajați din Departamentul IT al corporației americane Emerson au aflat ieri că, începând din ianuarie, nu vor mai lucra pentru această firmă, fiind eliminați din efectivele companiei și transferați in corpore către o companie indiană de outsourcing, Infosys, un gigant din outsourcing cunoscut pentru costurile mici date de prestarea activităților mai ales de către angajați indieni, foarte ieftini și nu foarte calificați.
Campania #VremLegeaBurnout continuă, cu sprijinul Cartel Alfa, care avertizează asupra burnoutului ignorat și subraportat în România.
Știai că stresul și burnoutul nu sunt același lucru? Stresul te face să alergi mai repede ca să ții pasul, dar încă ai energie și speranță. Burnoutul apare când alergarea nu se mai termină și ajungi epuizat, fără motivație și fără direcție. Important e să știi cum să le recunoști și ce poți face pentru a le preveni.
România scoate pe bandă consultanți și tiktokeri, dar importă muncitori din Asia ca să ridice drumuri și școli.
Deficitul din construcții trece de 100.000 de meseriași, în HoReCa lipsesc până la 50.000 de oameni, iar în logistică și transport alte zeci de mii. În timp ce școlile profesionale din anii ’80 produceau peste 300.000 de absolvenți pe an, azi sistemul livrează de zece ori mai puțin.
Raluca Feher explică, într-un text tăios și plin de ironie, cum am ajuns aici și de ce „vestea bună” a pieței muncii e de fapt o capcană.
Hacking Work lansează petiția #VremLegeaBurnout, o inițiativă care cere o lege clară pentru prevenirea burnoutului și protejarea angajaților, iar fiecare semnătură ne apropie de această schimbare.
Mit sau realitate, „listele negre” cu angajați reprezintă o barieră invizibilă care poate bloca un parcurs profesional, adesea fără ca persoana vizată să afle vreodată motivul real.
