La evenimentul „Nu ești singur afară”, organizat de Nicu Ștefănuță la Parlamentul European, românii din diaspora au vorbit despre sănătatea mintală a celor care trăiesc între două lumi, străduindu-se să aparțină măcar uneia dintre ele.
Furia, retragerea, cinismul, alcoolul sau munca dusă până la rupere pot fi forme prin care suferința psihică rămâne ascunsă. Burnoutul la bărbați face victime: în România, unde peste 8 din 10 decese prin suicid sunt în rândul bărbaților, tăcerea nu mai poate fi tratată ca putere.
Ești în burnout deja, nu îți mai permiți să aștepți o lege dedicată. Află ce poți face, cu drepturile pe care le ai azi în România și care sunt pașii corecți:
Mental Health Europe cere o directivă europeană dedicată riscurilor psihosociale la locul de muncă, cu standarde obligatorii în toate statele membre. Pentru România, raportul „Stronger Together” este una dintre cele mai puternice confirmări că legea burnout trebuie construită acum, cu prevenție reală, monitorizare, responsabilitate și mecanisme aplicabile.
România are deja prevederi privind securitatea și sănătatea în muncă, hărțuirea morală și bolile profesionale. Dar când vorbim despre stres ocupațional, riscuri psihosociale și epuizare profesională, aceste bucăți de legislație nu se leagă și nu funcționează împreună. Andreea Maria Boțîrcă Nicolae, psiholog și psihoterapeut cu expertiză în legislația muncii, explică unde ar trebui așezată legea burnoutului și cum poate deveni aplicabilă.
„Nu cred că interesează pe cineva dacă la clasă faci ce trebuie, important este dacă platformele sunt completate, dacă dosarele sunt pline și dacă este liniște în școală.”
Punem pe masă realitatea muncii din educație printr-un articol amplu, construit din mărturii despre cum trăiesc profesorii epuizarea profesională, ce o alimentează, ce fisuri din sistem o împing mai departe și ce soluții văd chiar cei care lucrează zi de zi cu elevi și studenți.
Ce se întâmplă, de fapt, când profesorii ajung să intre la clasă deja epuizați și de ce problema nu ține doar de ei, ci mai degrabă de întregul sistem de învățământ?
Punem pe masă realitatea muncii culturale în România printr-un articol amplu cu mărturii despre cum trăiesc cei din sectorul cultural epuizarea profesională, ce o alimentează, care sunt soluțiile, ce ne spun studiile și ce putem face noi, cei care nu aparținem în mod direct acestei lumi, dar avem un cuvânt de spus în felul în care este valorizată cultura și munca artistică.
După două avize negative primite de la Consiliul Economic și Social și Consiliul Legislativ, inițiatorii legii privind prevenirea epuizării profesionale au propus o serie de amendamente care clarifică definiția burnout-ului, obligațiile angajatorilor și drepturile salariaților. Proiectul intră acum în dezbaterea Comisiei pentru muncă și ar putea ajunge curând la votul final în Parlament.
În Parlamentul României a fost depus primul proiect de lege care recunoaște explicit epuizarea profesională ca fenomen legat de muncă.
Citește mărturia completă a unui medic rezident despre realitatea burnoutului în spitalele românești și perspectiva unui expert care explică mecanismele, efectele și soluțiile reale pentru această criză din sistemul medical.
Pentru prima oară de la retragerea proiectui legislativ privind epuizarea profesională, Ministerul Muncii recunoaște răspicat nevoia ca burnoutul și sănătatea mintală să fie reglementate clar la locul de muncă.
Știi momentul acela când te uiți la monitor, ai 37 de tab-uri deschise, cafeaua e rece, iar tu te întrebi dacă nu cumva erai mai fericit în liceu, când singura ta grijă era să nu te prindă profa fără temă? Ei bine, felicitări! E posibil să fii pe drumul „glorios” către burnout.
Personalul medical din România este epuizat până la limită de un sistem cu deficit de oameni, birocrație excesivă și presiune constantă, iar consecințele pun în pericol atât viața medicilor, cât și siguranța pacienților.
Proiectul actualizat pentru legea burnout va fi depus în Parlament până la finalul anului, cu accent pe prevenție, conștientizare și sprijin pentru sănătatea mintală la muncă.
Guest-post despre burnout și rezultatele unui studiu pe 3200 de angajați români, scris de Mălina Iordache Chirea – psiholog clinician și consilier de dezvoltare personală, cu peste 20 ani de experiență în lucrul cu oamenii.
Semnăturile adunate în doar câteva săptămâni arată încă o dată că epuizarea profesională nu e o excepție, ci o realitate trăită de zeci de mii de angajați. Noua variantă a propunerii de lege privind recunoașterea epuizării profesionale va fi repusă pe masa decidenților anul acesta, în actuala sesiune parlamentară, și poate deveni, în sfârșit, realitate.
Lumea crede că, pentru a ieși din burnout, trebuie doar să iei o pauză lungă și să nu mai faci nimic. Dar realitatea e mai nuanțată de-atât. Eu am ajuns în burnout și când n-am muncit, și când am muncit prea mult. Pentru că problema nu era munca, ci felul în care mă raportam eu la ea. Nimic nu va fi suficient cât timp vom trăi într-o societate care glorifică munca până la moarte și judecă odihna ca pe o slăbiciune.
După ani de leadership în industria tech și gaming, Cristina Neamțu rupe tăcerea despre burnout din perspectiva liderilor. Într-un mediu dominat de ritmuri sufocante și cultul performanței infinite, fondatoarea Women in Games România aduce o întrebare esențială în orice domeniu: cum construim cariere sănătoase, nu victime?
Campania #VremLegeaBurnout continuă, cu sprijinul Cartel Alfa, care avertizează asupra burnoutului ignorat și subraportat în România.
