Poate vecinul tău este exploatat prin muncă și n-ai observat până acum. E greu să ne gândim că sclavia ar putea lua forme moderne. Dar pentru mulți oameni care încearcă să-și câștige traiul, realitatea e alta. De la abuzuri fizice și emoționale la munca la negru, aceste practici inumane continuă să existe în realitatea noastră.
Sclavia modernă ia multe forme. Spre deosebire de sclavia din trecut, sclavia modernă este adesea mascată sub aparența unui loc de muncă normal, dar cu cerințe excesive și practici abuzive.
Ce spun și statisticile:
Conform studiului Global Estimates of Modern Slavery (2022), există 49,6 milioane de persoane care trăiesc în sclavie modernă. Din cele 27,6 milioane de persoane supuse muncii forțate, 17,3 milioane sunt exploatate în mediul privat, 6,3 milioane sunt exploatate sexual în scopuri comerciale, iar aproape 4 milioane sunt supuse muncii forțate impuse de autoritățile statului.
România are cei mai mulți cetățeni exploatați prin muncă forțată în UE. „În țară avem tipare, de exemplu, în comune în care patronul ia buletinul, telefonul și îi dă 10-20 de lei pe zi și o mâncare caldă. Asta este o formă de trafic de persoane, este infracțiunea ce face, faptul că limitează independența, că-l constrânge, că-l condiționează să rămână într-un loc și că îl exploatează prin muncă, fără să îi ofere un salariu”, spune președintele Europol.
În ce industrii se regăsește cel mai des sclavia modernă?
Cea mai mare parte a exploatării prin muncă forțată a adulților are loc în servicii (cu excepția muncii casnice), producție, construcții, agricultură (cu excepția pescuitului) și muncă casnică.
Cum recunoști un om care e exploatat prin muncă?
Victimele sclaviei moderne pot avea orice vârstă, sex, naționalitate sau etnie. Ele pot fi păcălite sau amenințate să accepte munca și se pot simți incapabile să plece sau să raporteze abuzul din cauza fricii sau intimidării. Adesea, ele nu își recunosc statutul de victimă.
Semnele care ar putea indica faptul că o persoană este exploatată prin muncă nu sunt întotdeauna evidente, dar există unele pe care le putem observa:
- Persoana are un aspect dezordonat, este subnutrită sau rănită (răni care par să fie rezultatul aplicării unor măsuri de corecție);
- Poartă aceleași haine în fiecare zi;
- Se comportă anxios, îi este frică sau e incapabilă să facă contact vizual;
- Are un program de lucru prelungit, poartă haine nepotrivite sau are echipament nepotrivit pentru munca pe care o prestează;
- Locuința este supraaglomerată, prost întreținută și perdelele sunt întotdeauna trase;
- Nu se comportă natural, de parcă a primit instrucțiuni pentru felul în care să reacționeze;
- Este preluată și adusă înapoi la aceeași oră și loc;
- Călătorește doar cu colegii;
- Provine dintr-o locație cunoscută pentru trafic de persoane;
- Crede că e obligată să lucreze pentru a plăti o favoare sau pentru că i s-a oferit cazare.
Ce poți face tu?
În primul rând, nu te aștepta ca victimele să recunoască abuzul imediat. Unii oameni poate nu realizează că au fost expuși traficului sau muncii forțate, li s-au spus minciuni sau se tem de repercusiunile care pot apărea asupra lor sau familiilor lor. În schimb, poți fi atent la toate aceste semne, iar dacă le observi, să le raportezi autorităților competente. Dacă vrei să te implici direct, în această broșură poți găsi o listă de acțiuni.
„România se enclavizează economic din ce în ce mai accentuat, asta e marea problemă. Populația din mediu rural migrează spre marile orașe în căutarea unui salariu mai bun, unor condiții mai bune, iar cei care rămân în zonele mai sărace practic devin condamnați de serviciu la o posibilă exploatare economică. E o stare de abandon pentru mare parte din acea populație. Singura șansă ar fi ca autoritățile să dezvolte niște programe pentru ei de recalificare profesională, de atragere a investitorilor în aceste zone, de creare a unor afaceri cu caracter social. Se întâmplă asta în alte țări, nimeni nu este lăsat deoparte în statele europene.
Ține de obligația autorităților să ia măsuri care să vină în ajutorul acestor oameni. Fenomenul evaziunii în zona forței de muncă s-a accentuat în țara noastră și tinde să se accentueze pe măsură ce problemele economice generate de creșterea taxelor, de inflație, de scăderea vânzărilor în multe domenii se vor agrava.”, spune consultantul economic Adrian Negrescu.
Se întâmplă sub nasul nostru
O investigație recentă a RISE Project a scos la iveală că mii de cetățeni asiatici ajung să fie abandonați pe străzile din România de către firmele de recrutare care i-au adus în țară. În consecință, majoritatea dintre aceștia decid să fugă în alte țări europene, apelând la rețelele de trafic de persoane. Poți citi aici și aici toată investigația.
Confrom unui raport FRA (European Agency for Fundamental Rights), ar trebui să se acorde atenție următoarelor aspecte: consolidarea cadrului juridic cu scopul de a proteja dreptul lucrătorilor la condiții de muncă corecte și echitabile, îmbunătățirea sistemelor de monitorizare, a inspecțiilor la locul de muncă și a anchetelor efectuate, încurajarea denunțurilor din partea victimelor, creșterea gradului de specializare și a cooperării transfrontaliere cu referire la toate aspectele exploatării grave prin muncă, crearea unui climat de toleranță zero față de exploatarea gravă prin muncă în societate, creșterea gradului de specializare și a cooperării transfrontaliere cu referire la toate aspectele exploatării grave prin muncă.
Ai grijă de tine și de cei din jur
Fiecare dintre noi poate face diferența prin observarea semnelor de abuz și raportarea lor. Întrebarea e: unde le raportăm? Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP)
HELPLINE (Urgent) – 0 800 800 678 – apel gratuit din România
+40 21 313 31 00 – apelabil și din străinătate
Iar pe https://traficdepersoane.ro/ există o listă a organizațiilor specializate în prevenire, protecție, asistență.
Conștientizarea și educația sunt esențiale pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili și pentru a pune capăt acestor practici barbare. Împreună, putem construi o societate mai justă și umană.
Sursă: Imagine generată cu DALL-E după un prompt Hacking Work.
