Află ce-și doresc angajații români, care sunt principalele aspecte care îi determină să demisioneze și cum se simt în relația cu managerii.
România are nevoie urgentă de o lege care să protejeze oamenii de epuizarea profesională: tocmai trăim cu toții o criză de sănătate publică ascunsă, dar devastatoare. În fiecare zi, tot mai mulți dintre noi ajungem
România refuză să recunoască burnoutul ca boală profesională, iar cultura tăcerii și presiunea de a îndura perpetuează criza de epuizare din companii, în timp ce Europa adoptă măsuri pentru sănătatea emoțională la muncă.
Proiectul de lege privind burnoutul a picat din cauza opoziției mediului de afaceri și a lipsei de voință politică. Sănătatea angajaților rămâne doar o notă de subsol.
Cum a ratat România șansa de a-și proteja angajații de burnout și a respins o lege care recunoștea epuizarea profesională ca risc real și oferea sprijin celor afectați.
Siguranța psihologică la muncă. Sună fancy, nu? Daca ar fi să îl definim minimalist, e fix despre acel sentiment că poți fi tu, fără frică, fără să-ți înghiți ideile, fără să te temi că o dai de gard și cineva o să te pună la colț.
ITM Caraș-Severin, instituția care ar trebui să apere drepturile angajaților, a fost acaparată de interese politice, numiri abuzive și lipsă totală de profesionalism, o reflectare clară a problemelor care macină întreaga Inspecție a Muncii din România.
O serie de idei ale Guvernului Bolojan care pot schimba fundamental relația dintre stat, angajator și angajat + un mare red flag care trebuie clarificat.
