hacking work logo svg white with orange

Cum transformăm eșecul în cel mai puternic instrument de învățare.

De câte ori ai făcut ceva greșit, ai ratat vreun obiectiv sau ai pierdut o competiție sau un pariu ai simțit că ai eșuat, că ai dat greș. Și sigur că nu ți-a plăcut, că nu-i confortabil. Însă întrebarea importantă care se pune pentru astfel de situații este: ce ai avut de câștigat din acest eșec?
o femeie trista si dezamagita care sta la birou

Sună contra-intuitiv, cum adică să câștig ceva când eșuez? Nu auzi că tocmai recunosc că am dat greș? 

Da, înțeleg, dar dincolo de amărăciunea de moment, în fiecare ratare există ceva care trebuie să ne bucure. Asta fiindcă eșecul este un foarte puternic învățător, profesor sau pedagog, oferindu-ne tuturor lecții profunde, care persistă mai mult decât cele pe care le învățăm în momentele de succes.. 

Știm cu toții, dacă suntem sinceri cu noi, că învățăm mai bine, mai mult, mai durabil din greșeli decât din succese. Eșecul este cel mai puternic învățător pentru noi. Există deja din 2010 și cercetări științifice care demonstrează acest lucru.

Dar ce învățăm, mai exact? 

Știai că învățăturile pe care le adunăm din eșecuri pot fi transformate într-un fel de proverbe personale și astfel, putem să le reținem mai ușor? Un studiu recent care s-a concentrat pe felul în care directorii executivi își formulează și deprind propriile lecții în urma momentelor de dificultate prezintă eșecul ca pe un proces complex de învățare. 

Studiul este realizat de o echipă condusă de Radu Atanasiu, profesorul de gândire critică pe care îl știți și din podcasturile Hacking Work și arată că acest proces de învățare  implică o triplă perspectivă, un triplu insight. 

Iar procesul se încheie cu extragerea de către fiecare dintre cei care parcurg acest proces a unor seturi de reguli simple, asemănătoare proverbelor, pe care le poate aplica oricine. Cum funcționează treaba asta?

Vorbim despre o triplă înțelegere, dar despre ce înțelegere și despre ce lecții putem vorbi?

O serie de cercetări anterioare, care datează încă din 2011,  arată că procesul de învățare constă de fapt în dobândirea și formularea unui set de reguli simple, extrase din experiențele pe care le-am trăit. 

Așa învățăm noi în general: trecem printr-o anumită experiență, analizăm ce avantaje și dezavantaje ne-a adus acea situație și ne facem o listă cu lucruri pe care să le ținem minte pentru viitor. 

Așadar, învățarea din eșec este nu doar posibilă, ci și foarte eficace, dacă ne facem serios și echilibrat lista cu ceea ce am învățat din acea situație, sub forma unor reguli. 

Într-un articol publicat recent în Psychology Today, Radu Atanasiu spune că procesul de învățare începe cu o nereușită care pune în discuție convingerile pe care le avem deja, determinând astfel un proces de introspecție. 

Ulterior, apare un disconfort provocat de faptul că trebuie să ne confruntăm cu ceea ce nu a mers bine. Ne întrebăm constant ce era greșit cu perspectiva noastră la acea vreme. Adesea, discutăm despre ceea ce ne frământă și cu cei din jur. Și abia atunci înțelegem ce am greșit și ne formulăm reguli pentru viitor.

Așadar: avem un eșec, urmat de o stare de neplăcere, care angrenează analiza și căutarea logică a erorii pe care am comis-o, iar în final, după ce înțelegem ce n-a fost bine, ne formulăm o învățătură sau o pentru ca în viitor să nu mai repetăm eșecul.

Procesul triplei perspective

Procesul triplei perspective, pe care îl propune echipa de cercetare a lui Radu Atanasiu, este și el un astfel de set de reguli. Gândirea bazată pe „triplul insight” este de fapt un set de afirmații care se referă: 1 – la ce convingere trebuie să renunțăm sau de ce trebuie să ne dezvățăm, 2 – ce trebuie să învățăm în loc și 3 – cum putem să facem treaba asta în mod practic.

Radu Atanasiu ilustrează acest model de triplă perspectivă sau triplu insight cu un exemplu personal: acum câțiva ani, a tras prea tare de resursele corpului în timpul unui antrenament pentru un triatlon. Când a început să simtă dureri la nivelul genunchiului, le-a ignorat. A terminat cursa pe locul doi șchiopătând și, la puțin timp după aceea, a fost nevoit să treacă printr-o intervenție chirurgicală care l-a ținut departe de pasiunea sa pentru alergare pentru mai multe luni. 

Acela este eșecul din care Radu Atanasiu a învățat o lecție valoroasă și care i-a declanșat o schimbare bruscă de perspectivă. Înainte, credea că nu avea limite în a-și forța corpul, iar aceasta este perspectiva inițială sau primul insight din modelul triplei perspective. Această presupunere s-a dovedit a fi greșită și a dus la accidentarea sa, motiv pentru care a înțeles că trebuie să „se dezvețe”, sărenunțe la acest tip de gândire.

În a doua etapă, a învățat care este de fapt principiul corect după care să se ghideze. Ulterior, l-a rezumat într-o regulă simplă: „Ar trebui să-mi ascult corpul și să-l tratez cu respect, ca pe un prieten, nu ca pe un sclav”. În cele din urmă, a învățat cum să aplice acest nou principiu în antrenamentul său zilnic. A transpus principiul într-o regulă mai pragmatică și mai simplă: „La prima durere, sunt atent. La a doua durere, mă opresc”.

Trecând prin cele trei etape ale procesului de învățare din eșec, Radu a ajuns să învețe o lecție valoroasă. 

Ei bine, putem face și noi, fiecare dintre noi, acest lucru și putem învăța și noi din fiecare eșec pe care îl avem și îl conștientizăm, completând cele trei perspective. 

Adică ducând la bun sfârșit formularea acestor fraze:

UNU: „Înainte de eșec, am crezut că…”;

DOI: ”Dar apoi mi-am dat seama că, de fapt…”;

Și TREI: Acum știu că, de aici înainte, o să fac astfel:…”.

În articolul său, Radu Atanasiu ne încurajează să ne gândim la o situație recentă care a reprezentat un eșec și să încercăm să o înțelegem mai bine. Apoi, să aplicăm modelul triplei perspective/triplului insight ne vom trezi cu „lecția învățată”. 

Te încurajez și eu să faci acest exercițiu, ori de câte ori treci printr-un moment în care planurile nu îți ies așa cum ai visaț: descoperi ce era greșit în gândirea ta, formulezi gândirea corectă pentru acea situație și stabilești cum te vei comporta concret pe viitor pentru a nu mai trece prin acel eșec. 

Pare simplu, dar nu este. Însă, prin exercițiu, totul devine mult mai accesibil. Succes și spor la învățat!

Imagine: Andrea Piacquadio from Pexels

***

Acest articol vă este oferit de Blankfactor, lider global în inovație digitală pentru fintech-uri și procesatori de plăți.

Companie americană cu prezență globală, Blankfactor își construiește o echipă puternică de inginerie software în România, având birouri în București, Cluj și Brașov și colaborând cu profesioniști de top din întreaga țară.

image - Hacking Work
Distribuie articolul
Articol scris de

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Alte articole similare