Inteligența emoțională – antidotul împotriva toxicității la locul de muncă?

Știi și tu pe cineva al cărui mod de gândire pare să sfideze logica? Ai și tu colegi care spun niște trăznăi mai mari decât ei, fără să își dea seama? Unii oameni nu sunt conștienți de efectele lor negative asupra celorlalți, în timp ce altora le place să provoace și să facă haos intenționat. Oricum ar fi, ei creează conflicte, stres și, cel mai rău, un mediu de lucru toxic.

Discuțiile despre toxicitate și impactul ei asupra culturii organizaționale au devenit tot mai frecvente în ultimii ani. Conform unui sondaj din 2023 al Asociației Americane de Psihologie, 19% dintre angajați au declarat că locul lor de muncă este toxic. Cei care au experimentat toxicitatea la locul de muncă au avut de peste trei ori mai multe șanse să raporteze probleme de sănătate mintală decât cei care au observat un mediu de lucru sănătos (52% vs. 15%). Mai mult, această problemă ar putea deveni mai gravă pe măsură ce mai mulți angajați sunt forțați să se întoarcă la birou din anumite cauze, mai mult sau mai puțin făcute publice de către organizații.

Însă ce înseamnă de fapt un mediu de lucru toxic? 

Cultura toxică la locul de muncă „este cea în care conflictele sunt frecvente, iar mediul de lucru este negativ din cauza comportamentelor neetice, a lipsei de incluziune și a lipsei de respect”, conform Business Leadership Today. Studiile efectuate de MIT Sloan au identificat cinci caracteristici cu impact negativ semnificativ asupra modului în care angajații evaluează cultura organizațională în recenziile de pe Glassdoor. Aceste cinci caracteristici sunt: 

  1. Lipsa de respect: Într-un mediu de lucru toxic, lipsa de respect se manifestă prin comportamente lipsite de considerație sau politețe față de colegi. Acest lucru poate include întreruperea constantă a altora în timpul discuțiilor sau neglijarea opiniilor sau contribuțiilor lor. De exemplu, atunci când un coleg ridiculizează ideile altora în fața echipei sau nu își exprimă recunoștința pentru eforturile colective.
  2. Lipsa de incluziune: O cultură toxică poate fi caracterizată și prin lipsa de incluziune, unde anumite persoane sunt tratate nedrept și sunt excluse din procesele decizionale sau sociale. De exemplu, dacă angajații din anumite categorii sociale sau de anumite etnii nu sunt implicați în mod activ în proiecte importante, ori nu li se oferă oportunități egale de avansare în carieră.
  3. Comportamentul imoral: Acest aspect se referă la acțiuni sau decizii care încalcă principii etice sau norme de conduită. Într-o cultură toxică, pot apărea comportamente precum falsificarea informațiilor, ignorarea regulamentelor de siguranță sau favorizarea nepotismului în procesele de recrutare și promovare.
  4. Competitivitatea exagerată: În mod normal, competitivitatea poate stimula performanța, dar într-un mediu toxic, devine distructivă atunci când angajații se implică într-o competiție neloială sau încearcă să submineze succesul colegilor. De exemplu, atunci când un coleg încearcă să-și atribuie meritele lucrurilor făcute de alții sau să le saboteze proiectele pentru a-și promova propria imagine.
  5. Comportamentele abuzive: Într-o cultură de lucru toxică, comportamentele abuzive sunt frecvente și pot include hărțuirea, bullyingul, agresiunile verbale sau non-verbale. Aceste acțiuni creează un mediu de lucru nesigur și tensionat, afectând negativ sănătatea mintală și moralul angajaților. De exemplu, comentariile jignitoare sau intimidarea constantă a unei persoane în cadrul echipei.

Dinamica în schimbare a angajaților și trendul de conștientizare a toxicității la locul de muncă sunt realități pe care organizațiile trebuie să le înfrunte. O modalitate de a face acest lucru este ca echipele să investească în dezvoltarea abilităților necesare pentru a preveni toxicitatea, cum ar fi inteligența emoțională. Aceste abilități pot ajuta la combaterea culturii toxice și a efectelor negative care pot urma, cum ar fi insatisfacția angajaților sau fenomenul quit quitting.

Inteligența emoțională este asociată cu capacitatea de a identifica, înțelege și gestiona emoțiile proprii și pe ale celor din jur. Forumul Economic Mondial clasează inteligența emoțională ca fiind una dintre cele mai importante abilități pentru a excela la locul de muncă. Și McKinsey subliniază nevoia de competențe sociale și emoționale, anticipând că în rândul angajaților importanța acestora va crește mai rapid decât cea a competențelor cognitive.

Cum te ajută inteligența emoțională într-un mediu de lucru toxic?

Procesul de gestionare a emoțiilor în timp real, esențial în dezvoltarea inteligenței emoționale, are un rol crucial în combaterea toxicității la locul de muncă. Iată cum acest proces poate ajuta angajații să facă față diferitelor aspecte ale unei culturi toxice:

  1. Perceperea emoțiilor: Capacitatea de a recunoaște sentimentele negative dintr-un mediu de lucru poate ajuta la identificarea comportamentelor dăunătoare, cum ar fi critica excesivă sau glumele nepotrivite între colegi.
  2. Înțelegerea emoțiilor: Înțelegerea corectă a sentimentelor celorlalți poate preveni interpretările greșite care pot duce la conflicte și tensiuni. De exemplu, să înțelegi frustrările unui coleg te poate ajuta să eviți situațiile care pot escalada în comportamente abuzive sau intimidante.
  3. Reglarea emoțiilor: Capacitatea de a controla reacțiile emoționale poate ajuta la evitarea escaladării conflictelor și la promovarea unei comunicări respectuoase și eficiente. De exemplu, gestionarea adecvată a frustrărilor poate deschide calea către rezolvarea problemelor într-un mod empatic și colaborativ.
  4. Gestionarea emoțiilor: Adaptarea comportamentului în funcție de emoțiile identificate poate contribui la crearea unui mediu de lucru mai sănătos și mai productiv. De exemplu, manifestarea empatiei și oferirea sprijinului colegilor în momente dificile poate contracara sentimentele de izolare sau excludere care pot contribui la o cultură toxică.

Cum pot crea companiile un mediu de lucru mai sănătos?

Acum că înțelegem ce înseamnă o cultură toxică la locul de muncă, consecințele acesteia și importanța inteligenței emoționale în combaterea toxicității, să vedem cum pot companiile să aplice aceste cunoștințe pentru a construi un mediu de lucru mai sănătos și mai plăcut:

Măsurarea, educarea și promovarea inteligenței emoționale

În trecut, evaluarea inteligenței emoționale a candidaților și angajaților era mai mult o ghicitoare cu multe necunoscute. Însă, acum, organizațiile au la dispoziție instrumente valide, precum testele psihometrice, care pot măsura eficient inteligența emoțională. Acest lucru le permite să identifice mai bine potențialul candidaților și să optimizeze procesul de recrutare. Astfel, angajații cu scoruri ridicate la testele de inteligență emoțională au demonstrat o capacitate mai mare de a iniția și de a menține conversații productive cu clienții, ceea ce a condus la o performanță mai mare în vânzări.

Identificarea tendințelor toxice

Testele de inteligență emoțională ajută managerii de resurse umane să identifice semnele de comportament toxic la candidați. Inteligența emoțională fiind o trăsătură care variază de la o persoană la alta, este important să nu respingem automat un candidat doar pentru că prezintă un singur indicator negativ. Evaluările de acest tip ajută organizațiile să construiască profiluri mai precise ale candidaților și să evite erorile costisitoare în recrutare, contribuind astfel la o cultură pozitivă și incluzivă la locul de muncă.

Dezvoltarea inteligenței emoționale

Oricine poate să-și îmbunătățească inteligența emoțională prin training și practică continuă. Chiar dacă unele persoane au o aptitudine naturală mai mare în gestionarea emoțiilor și în relaționarea cu ceilalți, inteligența emoțională poate fi cultivată și îmbunătățită în timp. Organizațiile care investesc în dezvoltarea acestor competențe nu numai că sprijină creșterea profesională a angajaților, dar contribuie și la crearea unei atmosfere de lucru mai echilibrate și mai plăcute pentru toți.

Prin aplicarea acestor etape, angajații și liderii își pot îmbunătăți relațiile interpersonale, reziliența și gestionarea conflictelor. Pare o afacere bună (și necesară), nu-i așa?

Idei valoroase pentru organizații sănătoase

Podcastul Make it Work este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România.

3abd1af4 a25e 438b b2d5 d83d09a6c8dd 1100x220 - Hacking Work

MedLife ştie că afacerile sănătoase cresc cu oameni sănătoşi, fiind unul dintre cei mai mari furnizori de sănătate pentru companiile și angajații din România. Un partener de încredere, care are capacitatea de a oferi oricând soluţii personalizate, adaptate nevoilor fiecărui business şi fiecărei echipe în parte.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești mii de medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, la nivel naţional.

Împreună ne propunem să vă oferim idei şi informaţii care să vă inspire să dezvoltaţi proiecte ambiţioase alături de echipe sănătoase.

Sursa foto: Freepik

Distribuie articolul
Articol scris de

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Alte articole similare

Mic ghid pentru a face bine: 5 pași ușor de pus în practică

Știi ce se spune despre bine? Că e ca o prăjitură – cu cât o împarți, cu atât ai mai mult. Binele nu se termină niciodată, ba chiar se multiplică. Așa că, de ce să nu împărțim și noi o felie din el? Implicarea în comunitate nu trebuie să fie complicată sau să implice gesturi grandioase. De fapt, soluțiile simple și accesibile au cel mai mare impact.

Micile gesturi de generozitate ne fac mai fericiți

Ai observat vreodată cum un mic gest de generozitate îți poate schimba complet starea? Și nu ne referim doar la bani sau acte de caritate. Generozitatea înseamnă să fii atent la cei din jur și  să le oferi din timpul și energia ta pentru a le face viața mai ușoară. Iar partea cea mai frumoasă este că, atunci când dăruiești, și tu ai de câștigat – fie o stare de bine, o legătură mai profundă sau pur și simplu bucuria că ai făcut o mică diferență.

5 pași pentru un business prosper care să nu-ți sacrifice viața personală

Când spui „business de succes”, ce îți vine în minte? Milioane în cont, o echipă „ca la carte”, un CEO relaxat cu un frappé în mână? Marius Bîcu, fondatorul brandului De la Ferma cu Omenie, știe că realitatea e ceva mai complicată. Cu multă muncă, lecții dure și o viziune clară, el a transformat o fermă dintr-o mică localitate din Transilvania într-un brand recunoscut internațional.