Te-ai gândi poate că diferențele culturale dintre noi ne dezbină, mai degrabă decât să ne apropie? Ei bine, azi aflăm de ce tocmai ceea ce ne diferențiază ne face mai puternici împreună. Cum întocmești o hartă culturală care să te ajute să-ți atingi potențialul, afli direct de la unii dintre cei mai relevanți experți din domeniu.
Te simți bine doar atunci când lucrezi până la epuizare? „Nu lăsa pe maine ce poți face astăzi” e crezul tău când vine vorba de job? Deși societatea glorifică adesea ideea de a fi „workaholic” ca pe un semn de forță fizică, emoțională și morală, aflăm că dependența de muncă nu e un lucru tocmai bun.
Te-ai gândit vreodată că nivelul ierarhic la care ajungi într-o companie reprezintă de fapt nivelul tău de incompetență? Sună foarte ciudat ce spun eu aici, dar treaba asta are un uriaș substrat de adevăr: pe măsură ce avansăm în ierarhia profesională, devenim tot mai puțin conștienți de lipsurile și deficiențele pe care le avem și ajungem frecvent să fim incompetenți pentru poziția înaltă la care am ajuns.
Stresul de la muncă nu ne afectează doar productivitatea, ci și relațiile personale. De câte ori ai sacrificat timpul valoros petrecut cu cineva drag, ca să vorbești doar despre problemele de la job? Hai să vedem când încep să ne înstrăineze prea multe tensiuni profesionale aduse acasă.
Competențele încep să conteze mai mult pentru angajatori decât diploma pe care o deții. Oficial, tot mai multe companii renunță să le mai ceară candidaților diplome universitare, în cazul în care aceștia pot demonstra că au cunoștințele și competențele necesare pentru a îndeplini sarcinile unui job.
Așa-i că și tu vrei să schimbi modul în care muncești? Toți avem idei despre cum am putea face lucrurile mai bine și tot mai mulți suntem frustrați că schimbarea nu se produce.
Decalajul global dintre femei și bărbați în privința oportunităților din piața muncii încă este unul semnificativ, iar eliminarea acestor diferențe ar putea crește PIB-ul global cu peste 20%.
Analfabetismul funcțional este o problemă tot mai răspândită în România, având consecințe grave asupra incluziunii sociale și dezvoltării personale și profesionale a celor care nu știu să citească, să înțeleagă un text sau să facă niște calcule simple.
