Angajatori precum Walmart, IBM, Google și Accenture au început să angajeze mai degrabă pe baza competențelor (școala vieții), și nu pe a hârtiilor care certifică parcurgerea unor studii.
Cu toate acestea, în realitate, companiile nu și-au schimbat încă în mod profund procesele de angajare. Astfel că putem spune că avem de a face cu un nou trend, dar care încă nu și-a atins maturitatea.
Potrivit unui studiu recent, organizațiile care au eliminat cerințele privind obținerea unei diplome au înregistrat o creștere medie de numai 3,5% a numărului persoanelor fără diplomă angajate pentru acele posturi. În 2023, acești angajați reprezentau doar 97.000, din totalul celor 77 de milioane de angajări anuale în Statele Unite, adică doar una din 700 de persoane nou angajate.
Companii precum Amazon, Bank of America și Lockheed Martin au avut unele dintre cele mai scăzute rate de angajare a celor fără diplome; în timp ce altele – printre care Nike, Uber și Delta Airlines – au făcut progrese la început în această nouă direcție, dar pe care nu au reușit să le și mențină constante. Cercetările arată că principalul obstacol este reprezentat de prejudecățile care îi împiedică pe manageri să ofere joburile celor cu abilități nevalidate de documente.
Procentul locurilor de muncă listate fără cerințe de diplome universitare a crescut de patru ori între 2014 și 2023, semn că organizațiile își reevaluează practicile de angajare. Un alt studiu recent confirmă această idee: în timp ce 35% dintre companiile mari și 47% dintre cele mici și mijlocii au renunțat la diplome pentru anumite roluri, mai mult de jumătate dintre respondenți spun că recrutorii le consideră încă valoroase.
Dar cum stă România la capitolul acesta? Este foarte posibil ca acest trend să fi ajuns și la noi. Date recente publicate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă arată faptul că sunt disponibile 44.668 locuri de muncă la nivel naţional. Dintre acestea, mai mult de jumătate, adică 23.047 sunt destinate persoanelor fără studii sau cu studii primare/gimnaziale. 8.160 sunt destinate persoanelor cu studii liceale sau postliceale și 11.095 persoanelor cu studii profesionale. Doar 2.366 din cele peste 40 de mii de joburi disponibile sunt destinate explicit persoanelor cu studii superioare.
Datele acestea ne arată că se produce o schimbare în mentalitatea angajatorilor din România, dacă ne raportăm la un studiu din 2021 privind angajabilitatea absolvenților din România. În comparație cu cei care au absolvit doar liceul sau o școală profesională, absolvenții de studii superioare aveau în 2021 cea mai ridicată rată de angajare. La acel moment, datele indicau faptul că exista cu certitudine un avantaj în ceea ce privește un loc de muncă de calitate pentru absolvenții de studii superioare, iar capacitatea de a găsi un loc de muncă bun creștea proporțional cu nivelul de studii absolvit. Din 2021 în 2024 observăm așadar o modificare fină a preferințelor angajatorilor, de vreme ce numărul locurilor de muncă pentru care se cer expres studii superioare este tot mai mic.
Se pare așadar că ne îndreptăm într-o direcție nouă, adică spre o lume în care ce știi să faci contează mai mult decât ce școală ai terminat. Asta nu înseamnă că studiile nu mai sunt importante și că nu ne mai sunt de folos, însă trebuie să înțelegem că experiența practică și abilitățile dobândite muncind efectiv sunt mult mai prețioase pentru angajatori decât o bucată de hârtie semnată de un rector sau un director de școală.
Sursa foto: Pexels
***
Nu uita că ne poți asculta săptămânal la radio în fiecare marți și joi la ora 10:20 la Radio România Cultural și la 07:20 la Radio Cluj.
Acest articol vă este oferit de Blankfactor, lider global în inovație digitală pentru fintech-uri și procesatori de plăți.
Companie americană cu prezență globală, Blankfactor își construiește o echipă puternică de inginerie software în România, având birouri în București, Cluj și Brașov și colaborând cu profesioniști de top din întreaga țară.
