Știai că fetele sunt inhibate din copilărie să aibă visuri mărețe? Decalajul visurilor (the dream gap) este o realitate în care constructele sociale limitează femeile să-și dezvolte în întregime potențialul, fiind considerate mai puțin capabile și valoroase decât bărbații. Încă de la naștere, și continuând cu primii ani din viață, copiii sunt tratați diferit, în funcție de genul lor. Astfel, jucăriile primite sunt împărțite în funcție de gen. Fetelor li se dau obiecte care încurajează activități de îngrijire și responsabilitate, precum păpuși și seturi de bucătărie, în timp ce băieții sunt îndrumați spre mașinuțe și jocuri de logică care încurajează competiția, acțiunea și gândirea strategică.
Ați putea spune că asta e ceva inofensiv, însă de aici începe totul. Educăm fetele să fie harnice, sensibile, empatice și atente cu semenii lor, în timp ce pe băieți îi învățăm să lupte mai mult pentru ce își doresc. Creativitatea fetelor este ucisă de mesajele societății despre perfecțiune. Grupul LEGO a dezvăluit rezultatele unui studiu global despre încrederea creativă a copiilor. Concluziile arată că presiunea perfecțiunii și limbajul cotidian reprezintă riscuri pentru copii, în special pentru fete, pe care le împiedică să-și atingă potențialul creativ maxim. Compania susține că schimbând limbajul putem contribui la un viitor mai promițător pentru fete.
Toate aceste comportamente reproduc și legitimează o împărțire inegală a responsabilităților în mediul privat. Așa prind formă rolurile de gen, iar femeile devin responsabile de tot ce ține de îngrijirea casei și a copiilor, însă bărbaților li se pune în cârcă asigurarea venitului familiei. Acest model de familie tradițională a îndeplinit multă vreme așteptările culturale, întărite de sistemul de învățământ și piața muncii. La pachet cu toate astea a venit și teama fetelor de a visa curajos, de a se vedea în funcții de conducere, a obține recunoaștere socială și profesională sau de a avea o carieră de succes.
Dar pare de domeniul trecutului tot ce am enunțat mai sus. Vedem femei în roluri cheie, având poziții de putere, fiind implicate în politică sau obținând joburi care cândva erau doar pentru bărbați. Reprezentarea femeilor începe să fie distribuită mai echitabil, iar discriminarea pe bază de gen pare că nu mai reprezintă o regulă, ci mai degrabă o excepție de care ne rușinăm. Discriminarea este un concept complex, care prinde forme vaste și, culmea, tot mai „creative”.
Prezentul ascunde sub umbrela feminismului și a femeii „independente” multe cerințe și așteptări nerealiste. Acum trebuie să le faci pe toate cumva. Femeile au primit privilegiul de a munci cot la cot cu bărbații, deci în teorie ar trebui să fie ușor să facă carieră în timp ce au și o familie de care trebuie să se îngrijească.
Poate nu e nevoie să excelăm în toate domeniile sau să dormim la birou pentru a ne demonstra loialitatea. Provocarea este să găsim echilibrul și să ne acceptăm unicitatea, urmându-ne visurile și având un parcurs individual așa cum ne dorim.
De luat în calcul că indiferent cât de curajos sau timid visăm fiecare dintre noi, este necesar să nu întâmpinăm piedici care să stea în calea acestor visuri. Discriminarea de gen încă are rădăcini adânci, doar că se camuflează mai ușor. Ca să înțelegem mai bine fenomenul, cred că e nevoie să trecem împreună prin niște definiții importante, regăsite într-un raport excelent realizat de Centrul Filia:
Egalitatea de gen „reprezintă un deziderat pentru ca nevoile și interesele diferite ale femeilor și bărbaților să fie valorizate și promovate în mod egal. Cercetările în domeniul egalității de gen indică existența unor dezavantaje trăite de femei comparativ cu bărbații în ceea ce privește accesul pe piața muncii, remunerația, pozițiile de decizie, etc. Conform Indexului Egalității de Gen, România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană din punct de vedere al egalității de gen, clasament determinat de analizarea a 6 domenii: piața muncii, statut economic, educație și formare, timp liber și muncile casnice, reprezentare politică, socială și economică, sănătate.”
Cum se manifestă discriminarea de gen la locul de muncă
Decalajul global dintre femei și bărbați în privința oportunităților din piața muncii este mult mai mare decât se credea anterior, arată un nou raport al Băncii Mondiale. Eliminarea acestor diferențe ar putea crește PIB-ul global cu peste 20%, însă există o discrepanță semnificativă între drepturile legale ale femeilor și realitatea din viața de zi cu zi. Astfel, femeile beneficiază de doar 64% din protecția juridică acordată bărbaților, față de estimarea anterioară de 77%.
Mai grav este că nicio țară, indiferent de nivelul său de dezvoltare economică, nu oferă egalitate de șanse. „Peste tot în lume, legile și practicile discriminatorii împiedică femeile să lucreze sau să înființeze afaceri pe picior de egalitate cu bărbații”, a declarat Indermit Gill, economist-șef al Grupului Băncii Mondiale. Aceste cifre reflectă deficiențele majore constatate în includerea unor noi indicatori, precum siguranța și îngrijirea copiilor, alături de alte aspecte precum salarizarea, căsătoria, maternitatea, locul de muncă, mobilitatea, averea, antreprenoriatul și pensiile.
Discriminarea de gen rămâne așadar o problemă actuală care afectează negativ atât bărbații, cât și femeile. Această formă de discriminare se manifestă în diverse moduri, unele evidente, iar altele mai subtile, însă toate au consecințe semnificative la nivel individual și organizațional. Pe scurt, discriminarea de gen la locul de muncă apare în situațiile în care angajații sunt tratați diferit doar pentru că sunt femei sau bărbați. Amintesc aici doar câteva (poate cele mai des întâlnite) care limitează femeilor (în mod special) accesul pe piața muncii:
Diferența salarială între bărbați și femei. Deși legislația din multe țări interzice discriminarea salarială pe baza genului, femeile sunt adesea plătite mai puțin pentru aceeași muncă sau sunt subreprezentate în roluri de conducere și management, chiar dacă au aceleași calificări și experiență ca și colegii lor de sex masculin.
Promovarea inechitabilă a angajaților. Bărbații sunt promovați mai des și mai rapid decât femeile, chiar și atunci când acestea din urmă sunt la fel de competente și calificate. Stereotipurile de gen și percepțiile greșite cu privire la abilitățile și rolurile profesionale ale fiecărui gen pot influența deciziile de promovare în mod negativ.
Cultură și mediul de lucru. Locuri care tolerează sau chiar încurajează un comportament inadecvat sau abuziv. Comentariile răutăcioase, glumele inoportune sau chiar hărțuirea sexuală sunt manifestări ale unei culturi organizaționale toxice, care afectează în mod disproporționat femeile.
Oportunități de dezvoltare profesională și formare. Femeile au acces limitat la programe de mentorat sau la resursele necesare pentru a avansa în carieră, ceea ce adâncește inegalitățile de gen în cadrul organizației.
Discriminarea legată de sarcină: Companiile ezită adesea să angajeze femei care au în plan apropiat dorința de a-și întemeia o familie și de a părăsi piața muncii pentru o perioadă de timp. Acestea sunt penalizate pentru că își iau concediu pentru a naște și îngrijii copilul în primii ani din viață.
Ce măsuri pot lua angajatorii pentru a preveni discriminarea de gen
Politici clare: Implementează și promovează politici clare care interzic discriminarea de gen în toate aspectele angajării, promovării, remunerării și condițiilor de muncă. În cazul în care nu se respectă aceste politici, este necesară trasarea unor sancțiuni la fel de clare.
Transparență: Pentru a asigura o evaluare obiectivă a performanței și o salarizare bazată pe merit, este important ca procesele de angajare și evaluare să fie cât mai clare posibil. Definește pașii necesari pe care angajații trebuie să îi urmeze pentru a avansa în organizație.
Formare și conștientizare: Organizează sesiuni periodice de formare și conștientizare pentru toți angajații privind discriminarea de gen, stereotipurile de gen și comportamentele inadecvate la locul de muncă poate contribui la prevenirea comportamentelor inadecvate.
Planuri adaptate familiilor: Sarcina nu ar trebui să afecteze poziția femeilor care se întorc la muncă. Construiește un mediu sigur, onest și prietenos pentru toți părinții. Include în pachetul de beneficii asigurările de sănătate legate de sarcină și oferă concediu parental adecvat atât pentru mame, cât și pentru tați.
Siguranță psihologică. Ai grijă ca angajații să se simtă confortabil atunci când e nevoie să-și exprime temerile sau îngrijorările. Dezvoltarea încrederii la locul de muncă îi va ajuta să comunice mai bine, să colaboreze și să își îndeplinească sarcinile zilnice.
Există multe modalități de a preveni discriminarea de gen la locul de muncă însă toate încep cu promovarea proactivă a unei comunități de egalitate. Tu te-ai confruntat cu discriminare la job? Ce forme a luat și cum ai gestionat situația?
Imagine copertă: Unsplash
***
Dacă ți-am fost de folos, poți susține echipa Hacking Work să scrie clar, curajos și cinstit despre piața muncii și despre relațiile dintre angajați și angajatori. Dă-ne o cafea tare aici.
