Vrem joburi bune, dar nu știm să citim și mai ales să înțelegem ce scrie într-un contract de muncă. Poate nu trebuia să încep atât de dur, dar asta înseamnă analfabetismul funcțional. Mai exact, acest fenomen tot mai răspândit se referă la capacitatea limitată de a citi, a scrie, a înțelege un text și a face calcule de bază, chiar și după ce ai trecut prin școală. Trist este că poți fenta chiar și sistemul de învățământ superior. Ba mai mult, poți ajunge să fii analfabet funcțional cu un perete plin de diplome și calificări.
Parcă în ciuda fastului cu care a fost lansat și promovat proiectul prezidențial „România Educată”, analfabetismul funcțional este o problemă uriașă cu care ne confruntăm tot mai mult, zi de zi, în România. Potrivit unor evaluări recente, 4 din 10 elevi români sunt analfabeți funcțional. Ce înseamnă asta? Că vor fi niște adulți care nu își cunosc drepturile, fiind vulnerabili în fața abuzurilor de tot felul, că nu vor putea susține practic aspectele teoretice pe care și le-au scris în CV-uri, iar sarcinile concrete de la locul de muncă îi vor copleși. Creștem adulți care nu își vor atinge niciodată potențialul, indiferent câte videoclipuri motivaționale vor urmări.
Specialiștii ne spun ce știm deja cu toții și e de mare bun simț: școala nu îi ajută suficient pe tinerii de astăzi. Asta nu înseamnă că trebuie să ne lipsim de sistemul de învățământ, ci doar că e nevoie de o restructurare zdravănă a felului în care ne învățăm copiii să învețe.
Impactul acestui fenomen este resimțit profund și în organizațiile care îi angajează pe acești oameni. Angajații care se confruntă cu analfabetismul funcțional au dificultăți în îndeplinirea sarcinilor de rutină, cum ar fi completarea formularelor, înțelegerea instrucțiunilor scrise sau comunicarea eficientă cu colegii și clienții. Acest lucru poate duce la erori, întârzieri, lipsă de productivitate și, în cele din urmă, la scăderea performanței organizaționale.
Un studiu recent care a intervievat peste 1.000 de lideri din companii cu minim 5.000 de angajați, arată că 70% dintre acești lideri observă foarte clar impactul negativ al lipsei de competențe în rândul angajaților asupra rezultatelor financiare din companiilor lor. Raportul evidențiază decalajele de competențe dintre manageri și angajați și semnalează, citez, „o prăpastie de învățare și dezvoltare”. Din cauza dinamicii tot mai accentuate a schimbărilor tehnologice, aproximativ 44% dintre competențele angajaților se vor schimba în următorii cinci ani, iar 60% vor avea nevoie de formare în următorii trei ani. Aceste constatări subliniază că e nevoie de educație și-n organizații. Angajatorii nu mai pot pur și simplu să aștepte să le bată la ușă angajați calificați, ale căror abilități se potrivesc perfect cu fișa postului.
Și dacă credeați că acestea sunt singurele piedici ale unui angajat analfabet funcțional, vă înșelați. Pe lângă riscul de a rămâne blocat pe aceeași funcție, de unde nu avansează, dar nici nu excelează, angajatul se simte complexat, stresat, anxios și nepotrivit la locul de muncă, din cauza lipsei competențelor necesare. Aceste sentimente negative pot afecta serios climatul de lucru, care are mari șanse să devină unul tensionat. Au de suferit și moralul și coeziunea echipei, lăsând loc de frustrări și întrebări precum ”Ce caută omul ăsta aici?”
Dar hai să ne amintim că am mai avut în meniu analfabetismul funcțional. L-am vorbit, dezbătut, acuzat și scuzat. L-am corelat cu sărăcia și mediul din care provin elevii. Tu te-ai născut în locul potrivit? Ai avut ce să mănânci când te puneai să-ți faci temele sau să înveți pentru un examen? Rezultatele testelor PISA confirmă această ipoteză – educația nu prea intră sub ușile în care locuiește deja sărăcia.
Și atunci care e rețeta succesului? Motivația intrinsecă? Un profesor carismatic, care știe să-și prezinte în mod atractiv materia școlară? Un părinte care își proiectează toată ambiția în copilul lui? Sau un vis măreț care îți aparține și pentru care lupți cu toate puterile?
Și ce faci dacă te ocolesc toate aceste forțe care au puterea să te propulseze? Îți ajunge școala vieții ca să supraviețuiești? Ca să nu intrăm într-o buclă fără scăpare, concluzionăm că avem mult de muncă, iar acest efort trebuie făcut din toate părțile. Este esențial să punem accent pe educația continuă și pe programele de alfabetizare și re-alfabetizare, pentru cea mai mare parte a populației.
Guvernul, sistemul de învățământ, organizațiile non-guvernamentale, dar și angajatorii ar trebui să colaboreze pentru a dezvolta și implementa strategii eficiente de combatere a analfabetismului funcțional. Aceste strategii ar trebui să includă programe adaptate nevoilor individuale ale adulților și să ofere sprijin suplimentar pentru cei care se confruntă cu această problemă.
Bineînțeles că este nevoie și de efort individual. Recunoști că ai o problemă și vrei să o rezolvi. Ai la îndemână și multe instrumente gratuite, însă aici intervine parșivitatea analfabetismului funcțional. Degeaba ai sub nas sculele necesare pentru a-ți schimba viața, că vin demontate și ambalate într-o cutie și nu te pricepi să le asamblezi.
De aceea, dacă vrem o schimbare, ar trebui să începem prin asigurarea unei educații accesibile, personalizate și eficiente pentru toți semenii noștri. Dar lucrul ăsta pare acum la fel de tangibil și realist precum România Educată, România Normală și România Lucrului Bine Făcut. Adică o promisiune de care n-avem de gând să ne ocupăm de fapt.
Sursa foto: DALL-E 3, după un prompt Hacking Work
***
Nu uita că ne poți asculta săptămânal la radio în fiecare marți și joi la ora 10:20 la Radio România Cultural și la 07:20 la Radio Cluj.
Acest articol vă este oferit de Blankfactor, lider global în inovație digitală pentru fintech-uri și procesatori de plăți.
Companie americană cu prezență globală, Blankfactor își construiește o echipă puternică de inginerie software în România, având birouri în București, Cluj și Brașov și colaborând cu profesioniști de top din întreaga țară.
