În Parlamentul României a fost depus primul proiect de lege care recunoaște explicit epuizarea profesională ca fenomen legat de muncă.
Aumovio concediază 1.000 de angajați la nivel național, un val care lovește puternic centrele de inginerie din Timișoara, Sibiu și Iași.
Inteligența artificială schimbă rapid modul în care lucrăm. Tehnologia poate prelua multe dintre sarcini, dar nu va elimina joburile, ci le va transforma. Singurul lucru sigur este că piața muncii nu o să mai fie la fel, iar oamenii vor lucra tot mai mult împreună cu roboți și agenți AI.
Am analizat 12 joburi din România care nu cer experiență: salariile reale, modul de lucru, beneficiile, ce competențe înveți cu adevărat și dacă jobul oferă sau nu o rampă reală de lansare.
Dacia a început un proces de restructurare care vizează uzina din Mioveni și zonele din jur. Compania propune un program de plecări voluntare ce ar putea duce la diminuarea forței de muncă cu aproximativ 900
OMV Petrom, cel mai mare producător de petrol și gaze din România, trece printr-un amplu proces de restructurare prin care va concedia aproximativ 1.000 de angajați până în 2027, după ce anul trecut își majorase personalul cu 25%, într-o schimbare bruscă de direcție care ridică semne de întrebare privind coerența strategiei companiei.
O analiză obiectivă a realității pieței muncii în ceea ce privește primul job pentru tinerii din România anului 2025.
La Atos Timișoara, sute de angajați au demisionat și o femeie s-a sinucis după luni de abuzuri, iar ITM Timiș și Inspecția Muncii au ascuns complicitatea și incompetența instituțiilor sub controale formale și răspunsuri sterile.
„Mie n-are cum să mi se întâmple”. Mai gândește-te. Nimeni nu se aștepta să fie pe lista angajaților transferați sau concediați. Incertitudinea, teama și schimbarea îți pot bate la ușă oricât de bine ți-ai face treaba. Tu ce alegi: rămâi pasiv sau acționezi și supraviețuiești profesional?
Campania #VremLegeaBurnout continuă, cu sprijinul Cartel Alfa, care avertizează asupra burnoutului ignorat și subraportat în România.
Știai că stresul și burnoutul nu sunt același lucru? Stresul te face să alergi mai repede ca să ții pasul, dar încă ai energie și speranță. Burnoutul apare când alergarea nu se mai termină și ajungi epuizat, fără motivație și fără direcție. Important e să știi cum să le recunoști și ce poți face pentru a le preveni.
România scoate pe bandă consultanți și tiktokeri, dar importă muncitori din Asia ca să ridice drumuri și școli.
Deficitul din construcții trece de 100.000 de meseriași, în HoReCa lipsesc până la 50.000 de oameni, iar în logistică și transport alte zeci de mii. În timp ce școlile profesionale din anii ’80 produceau peste 300.000 de absolvenți pe an, azi sistemul livrează de zece ori mai puțin.
Raluca Feher explică, într-un text tăios și plin de ironie, cum am ajuns aici și de ce „vestea bună” a pieței muncii e de fapt o capcană.
Seara, la roșu, stau în mașină și nu pornește nimic în mine în afară de respirație. Fără radio, fără podcast, fără nimic. Doar luminile orașului care se freacă de parbriz. În dreapta, un curier mușcă
Hacking Work lansează petiția #VremLegeaBurnout, o inițiativă care cere o lege clară pentru prevenirea burnoutului și protejarea angajaților, iar fiecare semnătură ne apropie de această schimbare.
Mit sau realitate, „listele negre” cu angajați reprezintă o barieră invizibilă care poate bloca un parcurs profesional, adesea fără ca persoana vizată să afle vreodată motivul real.
Un set de opinii și bune practici ale țărilor europene care au formulat deja legea burnoutului, din care avem multe de învățat, primite direct de la Nicu Ștefănuță, vicepreședintele Parlamentului European.
Află ce-și doresc angajații români, care sunt principalele aspecte care îi determină să demisioneze și cum se simt în relația cu managerii.
Prezentăm concret conținutul primei propuneri legislative anti-burnout, care a fost retrasă. O variantă modificată va fi reluată din toamnă. Aflăm care este forma cea mai utilă în care această lege ar trebui să fie adoptată.
România are nevoie urgentă de o lege care să protejeze oamenii de epuizarea profesională: tocmai trăim cu toții o criză de sănătate publică ascunsă, dar devastatoare. În fiecare zi, tot mai mulți dintre noi ajungem
Proiectul de lege privind burnoutul a picat din cauza opoziției mediului de afaceri și a lipsei de voință politică. Sănătatea angajaților rămâne doar o notă de subsol.
