ITM Călărași a confirmat ani de neplată a salariilor la Aldis, dar a intervenit târziu și cu sancțiuni minime, permițând abuzurile să continue.
Acces la educație și formare serioasă, ședințe gratuite cu terapeuți, zile plătite pentru voluntariat, concediu mai lung sau recunoașterea unui drept într-un context pe care legea locală încă îl tratează ambiguu, toate transmit un mesaj puternic în exemplul Iron Mountain România: „înțelegem că viața ta e mai mult decât jobul ăsta”. Iar acolo unde sunt văzuți, înțeleși și sprijiniți, oamenii rămân și se implică.
Un gigant al tutunului restructurează sute de oameni în timp ce înregistrează profit în creștere. Răspunsul oficial: „modalități de lucru mai inteligente.”
De ce organizații cu oameni competenți și bine intenționați produc adesea mai puțin decât ar putea? Datele ne arată o realitate fascinantă: diferența de performanță și implicare are alte cauze decât resursele sau strategia. Totul pornește de la modul în care sunt ierarhizate și trăite valorile. Aceste forțe invizibile determină viteza deciziei, disponibilitatea de a asuma riscuri și calitatea cooperării.
După două avize negative primite de la Consiliul Economic și Social și Consiliul Legislativ, inițiatorii legii privind prevenirea epuizării profesionale au propus o serie de amendamente care clarifică definiția burnout-ului, obligațiile angajatorilor și drepturile salariaților. Proiectul intră acum în dezbaterea Comisiei pentru muncă și ar putea ajunge curând la votul final în Parlament.
„Mă simt mai bine acum, la 44 de ani, decât mă simțeam la 34.” Pyronova ne oferă un studiu de caz pe beneficii istețe care fac oamenii să performeze și se simtă mai bine în corpul (și la jobul) lor.
„Copii sau carieră?” pare o întrebare onestă. În realitate, a ajuns să fie o capcană: te obligă să-ți împarți viața în două tabere care se luptă între ele, de parcă n-ar fi vorba, de fapt, despre aceeași persoană.
Piața muncii funcționează după un model care recompensează bărbații pentru familie și penalizează femeile. Analiza datelor la nivelul Uniunii Europene (UE) relevă o asimetrie semnificativă: în timp ce rata de ocupare a bărbaților atinge un maxim de 93% odată cu al doilea copil, în cazul femeilor aceasta scade constant, ajungând la pragul de 60% pentru mamele cu trei sau mai mulți copii.
