Un set de opinii și bune practici ale țărilor europene care au formulat deja legea burnoutului, din care avem multe de învățat, primite direct de la Nicu Ștefănuță, vicepreședintele Parlamentului European.
Află ce-și doresc angajații români, care sunt principalele aspecte care îi determină să demisioneze și cum se simt în relația cu managerii.
România are nevoie urgentă de o lege care să protejeze oamenii de epuizarea profesională: tocmai trăim cu toții o criză de sănătate publică ascunsă, dar devastatoare. În fiecare zi, tot mai mulți dintre noi ajungem
România refuză să recunoască burnoutul ca boală profesională, iar cultura tăcerii și presiunea de a îndura perpetuează criza de epuizare din companii, în timp ce Europa adoptă măsuri pentru sănătatea emoțională la muncă.
Proiectul de lege privind burnoutul a picat din cauza opoziției mediului de afaceri și a lipsei de voință politică. Sănătatea angajaților rămâne doar o notă de subsol.
Cum a ratat România șansa de a-și proteja angajații de burnout și a respins o lege care recunoștea epuizarea profesională ca risc real și oferea sprijin celor afectați.
Siguranța psihologică la muncă. Sună fancy, nu? Daca ar fi să îl definim minimalist, e fix despre acel sentiment că poți fi tu, fără frică, fără să-ți înghiți ideile, fără să te temi că o dai de gard și cineva o să te pună la colț.
ITM Caraș-Severin, instituția care ar trebui să apere drepturile angajaților, a fost acaparată de interese politice, numiri abuzive și lipsă totală de profesionalism, o reflectare clară a problemelor care macină întreaga Inspecție a Muncii din România.
