Mit sau realitate, „listele negre” cu angajați reprezintă o barieră invizibilă care poate bloca un parcurs profesional, adesea fără ca persoana vizată să afle vreodată motivul real.
Un set de opinii și bune practici ale țărilor europene care au formulat deja legea burnoutului, din care avem multe de învățat, primite direct de la Nicu Ștefănuță, vicepreședintele Parlamentului European.
Află ce-și doresc angajații români, care sunt principalele aspecte care îi determină să demisioneze și cum se simt în relația cu managerii.
Prezentăm concret conținutul primei propuneri legislative anti-burnout, care a fost retrasă. O variantă modificată va fi reluată din toamnă. Aflăm care este forma cea mai utilă în care această lege ar trebui să fie adoptată.
România are nevoie urgentă de o lege care să protejeze oamenii de epuizarea profesională: tocmai trăim cu toții o criză de sănătate publică ascunsă, dar devastatoare. În fiecare zi, tot mai mulți dintre noi ajungem
Proiectul de lege privind burnoutul a picat din cauza opoziției mediului de afaceri și a lipsei de voință politică. Sănătatea angajaților rămâne doar o notă de subsol.
Microsoft anunță concedieri colective și intră pe lista companiilor care au redus personalul în România. Cel puțin 138 de angajați își vor pierde locul de muncă, iar conducerea promite sprijin și compensații pentru cei afectați.
Un nou val de disponibilizări colective lovește Amazon Development Center România, cel mai mare hub al gigantului american din țară, localizat la Iași. Într-un mesaj intern transmis angajaților, conducerea a informat că urmează desființarea familiei de roluri CATLOG, parte a diviziei RBS România (Retail Business Services). În ciuda limbajului precaut din mesaj, care vorbește despre o „propunere” și despre consultări premergătoare cu reprezentanții angajaților și autoritățile, oamenii au aflat că ultima lor zi de muncă va fi 31 august.
