Manifesto: Vrem Legea Burnout. România are nevoie urgentă de legea anti-burnout. Epuizarea distruge oameni, echipe, familii, cariere și organizații.

România are nevoie urgentă de o lege care să protejeze oamenii de epuizarea profesională: tocmai trăim cu toții o criză de sănătate publică ascunsă, dar devastatoare.

În fiecare zi, tot mai mulți dintre noi ajungem acasă epuizați, cu energia secată, cu mintea frântă și cu sufletul greu. Acestea sunt consecințele epuizării profesionale, adică ale burnoutului: o stare care s-a transformat, încet-încet, din excepție, în noua „normalitate”, în multe companii, birouri și fabrici din România.

Prea mulți am acceptat ideea că doar așa „se face treabă”, că rezistența la stres, la abuz și la exploatare ne reflectă profesionalismul.

Realitatea, însă, este mult mai crudă: România, ca toate celelalte țări cu activități economice bazate pe muncă intelectuală, se confruntă cu o problemă majoră legată de burnout. Burnoutul afectează sute de mii de oameni în România anual, o realitate care sufocă oameni, afectează grav familiile, slăbește organizațiile și capacitatea lor de performanță și consumă resursele societății noastre.

Astăzi, Hacking Work lansează un apel deschis către mediul politic, la care așteptăm să se alăture întreaga societate: Cerem public redactarea și adoptarea de urgență a unei legi pentru reglementarea epuizării profesionale.

Sănătatea mintală și fizică la locul de muncă nu sunt un moft, ci o necesitate.

De ce nu mai putem rămâne indiferenți?

România nu își poate permite să ignore această problemă. Prețul pe care-l plătim în ignoranța noastră colectivă este uriaș: sănătatea noastră, relațiile noastre și, într-un final, viitorul țării noastre.

De ce avem nevoie de o lege? Pentru că burnoutul nu este doar o problemă individuală. Este un fenomen sistemic, care necesită o reglementare sistemică.

Epuizarea nu reprezintă o normalitate, iar tolerarea ei nu mai poate rămâne o opțiune. Cerem adoptarea unei legi clare, cu măsuri de prevenție, protecție și sprijin real pentru cei care muncesc în România. Cerem responsabilitate și viziune din partea celor care pot schimba regulile. Cerem solidaritate din partea angajaților, angajatorilor și a întregii societăți.

Fără această schimbare, riscăm să pierdem nu doar oameni, ci și orice șansă la un progres economic și social real și durabil.

Nu putem construi o economie modernă, competitivă și sustenabilă dacă oamenii rămân simple resurse de consumat și apoi de abandonat.

Trebuie să punem capăt culturii „îndură și taci” și să construim împreună un mediu de lucru sănătos, echilibrat și uman. Nu vom opri acest demers până când România nu va avea o lege care să protejeze cu adevărat oamenii de epuizare și abuz și organizațiile de daunele și riscurile uriașe presupuse de epuizarea angajaților.

România are nevoie urgentă de o lege anti-burnout

Epuizarea profesională a devenit o criză de proporții uriașe în România, una despre care se discută mult prea puțin. 

Datele publice arată că aproape 70% dintre angajații români simt că sunt expuși la risc de burnout de-a lungul timpului, fapt ce ne plasează ferm pe locul doi în Europa la incidența burnoutului, după Polonia. Faptul că suntem fruntași la rata de epuizare profesională se traduce, practic, în sute de mii de oameni copleșiți de stres și suprasolicitarea cronică la locul de muncă în fiecare an.

România este în topul clasamentului european la epuizare profesională, o statistică alarmantă, care înseamnă milioane de oameni afectați grav de stres și suprasolicitare cronică la locul de muncă.

În 2023, populația activă profesional a României era de aproximativ 7,7 milioane de persoane; dacă două treimi au resimțit burnoutul, vorbim de circa 5 milioane de oameni afectați de burnout de-a lungul carierei.

În România, Codul Muncii și Legea Sănătății și Securității în Muncă prevăd dreptul la un “mediu de lucru sigur”. Totuși, legislația muncii nu recunoaște oficial burnoutul drept boală profesională sau accident de muncă.

Putem considera că oferim condiții de muncă sigure, când România ajunge pe locul 2 în Europa la epuizare profesională? Avem vreun fundament să spunem că protejăm angajații țării noastre, atâta timp cât suntem lăsați fără apărare în fața epuizării, exploatării și suprasolicitării cronice?

Rezultatul acestei lacune este grav: burnoutul provoacă pierderi și costuri uriașe pentru angajați, companii și pentru economia țării noastre.

Ce înseamnă, de fapt, această „epuizare profesională”?

Burnoutul nu se reduce la o simplă „oboseală” după o zi grea la serviciu.

Epuizarea profesională presupune pierderea treptată a energiei, motivației și capacității de a funcționa normal, atât la muncă, cât și acasă. În final, apare o stare constantă de extenuare fizică și psihică, care devine tot mai greu de gestionat, indiferent de eforturi.

Burnoutul declanșează episoade de depresie severă, anxietate, atacuri de panică, insomnie și stări de deznădejde. Nu discutăm doar despre neplăceri temporare, ci despre probleme grave de sănătate mintală și fizică. Unii oameni ajung la colaps psihic, pierd orice urmă de satisfacție sau sens în ceea ce fac, nu mai reușesc să se bucure de nimic, iar relațiile cu cei dragi suferă și se destramă.

Epuizarea profesională nu rănește doar individul, ci și pe cei din jur. Familii întregi suportă efectele burnoutului: copii crescuți într-un mediu tensionat, parteneri nevoiți să privească neputincioși cum persoana iubită se prăbușește, prietenii și relații care se destramă sub presiune.

Consecințele burnoutului pot ajunge până la renunțarea completă la carieră, pierderea sursei de venit, izolare socială sau chiar gânduri suicidale. Bolile cardiovasculare, tulburările digestive, sistemul imunitar slăbit sau dependențele de substanțe apar mult mai des la cei afectați.

În Uniunea Europeană, se estimează că aproximativ 23% dintre cazurile de depresie și 8% dintre bolile cardiovasculare sunt direct atribuite stresului cronic de la locul de muncă și altor riscuri aferente.

Lăsat fără răspuns, acest fenomen devine o tragedie colectivă, cu victime vizibile și invizibile în fiecare companie, familie sau comunitate. Fiecare caz individual de burnout înseamnă o viață personală și profesională distrusă sau serios afectată, o spirală descendentă care abia se mai poate opri fără sprijin real.

Burnoutul costă enorm companiile și economia țării

Ignorarea burnoutului nu costă doar individul, ci și companiile și economia națională.

Consecințele ”epidemiei de burnout” includ pierderi economice majore și scăderea semnificativă a performanței organizaționale. Un angajat epuizat este mult mai puțin productiv, mult mai predispus la greșeli și lipsește mai des de la serviciu.

Studiile arată că burnoutul poate duce la o creștere cu 37% a absențelor (absenteismului) și la cu 50% mai multe incidente de siguranță la locul de muncă.

Angajații care suferă de burnout au nevoie de concedii medicale mai frecvente (fiind cu 63% mai predispuși să își ia o zi de concediu medical) și, atunci când sunt prezenți, randamentul lor scade și există riscul să comită erori costisitoare.

În unele domenii, precum sănătatea sau transporturile, erorile cauzate de burnout pot avea consecințe grave, de la decizii medicale greșite până la accidente fatale.

Burnoutul provoacă și o pierdere/rotație crescută de personal (turnover).

Angajații copleșiți de stres ajung adesea să demisioneze pentru a-și salva sănătatea. De fapt, un studiu Gallup arată că angajații care trec prin burnout sunt de 2,6 ori mai predispuși să își caute activ un alt job.

Acest nivel ridicat de plecări produce efecte negative: echipe destabilizate, costuri de recrutare și formare pentru înlocuirea personalului și pierderea cunoștințelor și experienței acumulate în companie. Un angajator cunoscut pentru „stoarcerea” angajaților își va afecta și renumele pe piața muncii, având dificultăți în a atrage noi talente.

Din punct de vedere financiar, consecințele burnoutului sunt uriașe.

Companiile care își neglijează angajații plătesc prețul în productivitate pierdută și costuri suplimentare. Un raport recent estimează că, la nivel global, burnoutul angajaților generează costuri anuale de aproximativ 322 de miliarde de dolari prin scăderea productivității și creșterea fluctuației de personal.

În medie, 15-20% din bugetul total de salarii al unei companii se „topește” anual din cauza costurilor cu plecările voluntare ale angajaților epuizați.

Un angajat valoros care pleacă din cauza epuizării înseamnă costuri semnificative pentru înlocuirea sa. Recrutarea și formarea unui nou angajat ajung să coste mult mai mult decât prevenirea burnoutului prin măsuri proactive.

Experții demonstrează că a înlocui un angajat poate costa angajatorul în jur de o cincime (20%) din salariul anual al angajatului respectiv. Această cheltuială include timpul pierdut cu postul neocupat, costurile de recrutare, trainingul noului venit și perioadele de productivitate scăzută până când noul angajat atinge performanța predecesorului. Pentru rolurile de conducere sau cele foarte specializate, aceste costuri pot urca și mai mult.

Prin contrast, investițiile în bunăstarea și echilibrul angajaților (cum ar fi programe de prevenire a stresului, consiliere sau flexibilitate la locul de muncă) sunt de cele mai multe ori infime, pe lângă costurile de turnover pe care le previn. Sumele investite în prevenție sunt incomparabil mai mici decât „nota de plată” lăsată în urmă de burnout.

Pe lângă costurile directe, burnoutul afectează calitatea muncii și inovația. Un angajat epuizat devine mai puțin creativ și implicat, contribuie mai puțin la dezvoltarea organizației. În schimb, angajații sănătoși și motivați susțin performanța.

Deși angajații din România lucrează, în medie, cu peste 30% mai multe ore decât media europeană, productivitatea muncii în țara noastră este de șase ori mai mică decât media UE. Munca în exces și sub stres nu produce valoare pe măsura efortului depus; dimpotrivă, epuizarea scade eficiența și rezultatele.

Legea anti-burnout vine și în beneficiul angajatorilor și al economiei

Este esențial să subliniem: adoptarea acestei legi nu înseamnă un demers în favoarea angajaților și „împotriva” angajatorilor, ci aduce beneficii pe termen lung pentru toți angajatorii responsabili. Un mediu de lucru sănătos din punct de vedere psihologic înseamnă angajați mai implicați, mai loiali și mai productivi.

Noile reglementări vor impune, cu siguranță, unele investiții și eforturi din partea companiilor. Totuși, aceste costuri inițiale nu se compară cu pierderile masive cauzate de ignorarea problemei.

Sumele investite în programe de prevenire și sprijin rămân mult mai mici decât pierderile produse de burnout. Absențele frecvente, fluctuația de personal, scăderea productivității, erorile grave și reputația afectată aduc pierderi mult mai mari decât orice investiție în prevenție.

În mod concret, fiecare leu investit în prevenirea și tratarea problemelor de sănătate mintală la locul de muncă aduce un câștig mediu de 4 lei prin productivitate crescută și reducerea costurilor, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății.

Fiecare companie care alege să prevină și să susțină angajații, nu să ignore epuizarea, câștigă financiar, dar și prin loialitate, stabilitate și performanță. Atunci când bunăstarea angajaților crește, organizațiile obțin rezultate: mai puține zile de concediu medical, performanțe mai bune și rate mai scăzute de burnout și turnover. Grija față de oameni produce rezultate concrete.

Legea anti-burnout oferă companiilor un cadru clar de acțiune, ajutându-le să abordeze problema sistematic. În loc să reacționeze haotic la cazuri individuale, când deja e prea târziu, angajatorii implementează programe de prevenție și suport, conform legii, exact cum există protocoale clare pentru prevenirea accidentelor fizice de muncă.

Se creează astfel premisele unei culturi a prevenției, exact cum există în privința accidentelor fizice de muncă. Pe termen lung, echipele devin mai stabile și mai performante. O economie cu angajați sănătoși psihic devine mai competitivă și sustenabilă.

La nivel național, beneficiile sunt imense: reducerea burnoutului înseamnă mai mulți oameni activi și productivi, mai puține concedii medicale și tratamente costisitoare. Sănătatea angajaților devine nu doar o chestiune de bunăstare socială, ci și una de eficiență economică.

Un alt semnal de alarmă: angajații au ajuns să își caute dreptatea în instanță

Cazurile recente din justiție arată cât de acută a devenit problema și cât de mult are nevoie legislația să țină pasul cu realitatea.

Pentru prima dată în România, o companie a fost condamnată să plătească despăgubiri pentru un caz de burnout: un precedent care ar trebui să dea de gândit tuturor angajatorilor.

Tribunalul Cluj a obligat, în iunie 2025, firma Betfair Romania Development să plătească aproape 9.000 de euro daune morale unei foste angajate, după ce aceasta a ajuns la epuizare profesională severă din cauza condițiilor de muncă.

Hotărârea a rămas definitivă, firma nici măcar nu a contestat-o. Angajata, specialist HR la acea companie, s-a îmbolnăvit grav: a fost internată cu insomnii, atacuri de panică și depresie profundă, diagnosticate ulterior drept sindrom de burnout.

Nu este normal ca un angajat epuizat să fie nevoit să meargă la tribunal ca să-i fie recunoscută suferința. Rolul legii este să prevină astfel de cazuri.

Acționăm împreună împotriva burnoutului

Burnoutul ne privește pe toți: angajați, angajatori, familiile noastre, societatea în ansamblu.

De aceea, chemăm la acțiune toate părțile implicate și vă invităm să deveniți parte din schimbare:

Angajați: 

Nu mai stați în tăcere.

Alăturați-vă campaniei Hacking Work #VremLegeaBurnout pentru a vă cere drepturile la un mediu de lucru sănătos. Distribuiți acest articol împreună cu hashtag-ul #VremLegeaBurnout, povestiți experiențele legate de epuizare în comentarii și susțineți colegii care trec prin asta.

Dacă aveți experiență personală cu burnout, vă rugăm să ne scrieți direct la cristi@hackingwork.ro și să ne povestiți: cum ați ajuns în burnout, cum s-a manifestat ca simptome, cum v-a afectat pe plan profesional și personal, cum ați gestionat situația și ce sprijin ați primit de la angajator.

Angajatori: 

Suntem convinși că datele și argumentele prezentate mai sus v-au convins că burnout-ul este un fenomen real, cu impact masiv asupra oamenilor, companiilor și economiei. Vă stăm la dispoziție cu și mai multe informații și materiale documentare, dacă aveți nevoie.

Investiția în bunăstarea angajaților nu este un „moft” sau o povară impusă de lege, ci una dintre cele mai profitabile decizii pe termen lung pe care le poate lua orice angajator responsabil.

Priviți această lege ca pe o investiție, nu ca pe o constrângere. Implicați-vă activ în consultările publice și susțineți adoptarea ei.

Arătați-le angajaților voștri că vă pasă: începeți chiar de azi, cu măsuri voluntare: verificați volumul de muncă al echipelor, oferiți programe de wellbeing, încurajați concediile și echilibrul viață personală-job. Un loc de muncă sănătos devine un loc de muncă productiv și atractiv pentru cei mai buni profesioniști.

Presa și opinia publică: 

Ajutați-ne să aducem subiectul în lumina reflectoarelor. Redistribuiți acest apel la acțiune și materialele noastre anterioare, astfel încât mesajul să ajungă la cât mai mulți oameni. Cu cât subiectul devine mai vizibil, cu atât cresc șansele să vedem schimbarea pe care o așteptăm cu toții.

Vorbiți despre cazurile de burnout, despre costurile ascunse ale muncii până la epuizare. Fiecare articol, reportaj sau dezbatere pe această temă pune presiune pentru schimbare. Informați oamenii că există soluții și că o lege dedicată va reveni pe masa autorităților.

Decidenți politici (parlamentari, guvern, partide): 

Vă cerem să tratați burnoutul ca pe o urgență națională de sănătate publică și de protecție a forței de muncă. Propunerea de lege privind burnoutul va reveni pe masa Parlamentului, iar noi vă cerem să îi acordați prioritate și să susțineți adoptarea ei fără amânări sau compromisuri.

Din legea inițială nu trebuie eliminate elementele care oferă protecție reală, așa cum au solicitat în primă fază mai mulți factori interesați. Altfel, vom avea o lege fără efect.

Votul pentru această lege reprezintă un pas către o Românie modernă, empatică și productivă. Luați exemplu de la alte țări europene și faceți ceea ce este corect pentru cetățenii pe care îi reprezentați.

Franța a introdus „dreptul la deconectare” încă din 2017. Olanda recunoaște oficial burnoutul ca afecțiune legată de muncă. Belgia investește în prevenție prin audituri psihosociale obligatorii. Dacă vrem o lege eficientă, trebuie să învățăm de la cei care fac deja pași reali.

Aceasta nu e o luptă între angajați și angajatori, ci o luptă a tuturor împotriva unui inamic comun: burnoutul, epuizarea psihică. Putem transforma locurile de muncă din România în spații unde munca și sănătatea pot coexista armonios.

La Hacking Work vom continua această campanie până când legea anti-burnout va fi adoptată și implementată, într-o formă viabilă, consistentă, realmente utilă tuturor părților. 

Este timpul ca epuizarea profesională să nu mai fie ignorată sau privită drept o problemă sau  „vină” personală, ci ca o problemă sistemică ce necesită soluții sistemice. Împreună, putem crea o cultură a muncii bazată pe respect, sustenabilitate și grijă față de oameni.

Solicităm public adoptarea Legii anti-burnout și invităm pe oricine împărtășește acest ideal să ni se alăture în această campanie de conștientizare și responsabilitate socială. 

Doar împreună vom reuși să punem punct culturii „arderii până la epuizare” și să construim, în schimb, o cultură a muncii cu sens, echilibru și bunăstare.

România are nevoie de această schimbare, iar momentul pentru a acționa este ACUM.

Echipa Hacking Work

#VremLegeaBurnout