Anul 2025 a marcat unul dintre cele mai ample valuri de restructurări din ultimul deceniu în România. Două sectoare considerate esențiale pentru economia națională, industria auto și industria IT, au raportat mii de concedieri, închideri de linii de producție și desființări de departamente întregi. Datele arată clar conturul unui an în care presiunile globale, scăderea cererii, automatizarea și strategia de reducere a costurilor au produs efecte în lanț asupra angajaților și comunităților locale.
Pentru industria auto, analiza noastră surprinde peste 3.700 de concedieri confirmate, în timp ce sectorul IT depășește 2.800 de angajați afectați.
Per total, în primele șapte luni ale anului, concedierile au crescut cu 45%, față de 2024. Surse oficiale confirma că în primele 11 luni ale anului, în jur de 11.600 de angajați au rămas fără un loc de muncă.
Mai mult, semnalele din piața muncii indică faptul că 2026 ar putea deveni un an chiar mai dificil. În absența unor schimbări economice majore, valurile de concedieri din 2025 par să fi fost o continuare a unei perioade prelungite de instabilitate pentru o parte importantă a forței de muncă din România.
Sectorul auto, cel mai mare val de restructurări din 2025
Industria auto a fost cel mai afectat sector în 2025, cu un număr total de aproximativ 3.750 de angajați disponibilizați sau în curs de disponibilizare. Motivele principale invocate: restructurare, automatizare, scăderea comenzilor, presiunea economică și tranziția către tehnologii electronice în industria auto.
Industria auto globală traversează o perioadă foarte complicată, marcată de scăderea exporturilor și restructurări masive la giganți precum Tesla, Ford, Nissan sau la producătorii germani (unde s-au pierdut peste 50.000 de locuri de muncă doar în ultimul an, conform EY). Acest val de instabilitate a ajuns inevitabil și în România, afectând furnizori locali care produc componente pentru astfel de companii, precum ZF TRW, Tata Technologies, Bosch Jucu sau Sumitomo, care au anunțat disponibilizări.
Ce companii au concediat și care e numărul angajaților afectați:
Din cazurile cuantificate din tabel, rezultă un total de aproximativ 3.750 de oameni afectați direct de concedieri sau poziții desființate. Acest total nu include valurile mai mici sau neraportate public, ceea ce înseamnă că numărul real de persoane afectate de restructurări în auto în anul 2025 este posibil și mai mare.
Industria IT în 2025: un an al restructurărilor vizibile
Industria IT din România, asociată mult timp cu stabilitate și creștere, a trecut în 2025 printr-un val de restructurări și concedieri care a afectat mii de angajați în cazuri documentate public, pe fondul eficientizărilor de cost, reorganizărilor globale și scăderii cererii pentru anumite linii de business.
Estimările agregate din surse publice arată că peste 2.800 de angajați din IT au fost afectați direct de valul de concedieri din 2025 (cazuri cunoscute public, detaliate mai jos), fără a include reducerile individuale sau neraportate oficial.
Din cazurile cuantificate în tabelul de mai sus rezultă că aproximativ 2.863 de angajați au fost afectați direct de concedieri, desființări de posturi sau reduceri de departamente în sectorul IT din România.
Perspective pentru 2026: riscuri crescute și reconfigurarea industriilor-cheie
În ansamblu, tabloul concedierilor în 2025 arată mai mult decât o serie de anunțuri izolate.
Vorbim despre o reașezare a industriei, în care companiile globale reduc costuri, automatizează procese și își optimizează operațiunile locale. Cele aproape 6.500 de persoane afectate direct în industria auto și IT reprezintă doar o parte din totalul concedierilor în 2025. Potrivit datelor oficiale, în primele 11 luni ale anului, aproximativ 11.600 de angajați au rămas fără un loc de muncă, iar aproape 130.000 de firme și-au suspendat activitatea sau au închis definitiv.
Pentru multe orașe, precum București, Cluj, Iași, Timișoara, tehnologia este un motor stabil de creștere și predictibilitate. Anul 2025 ne arată însă o altă realitate: volatilitatea globală afectează și România, iar companiile care cândva recrutau masiv își regândesc rolul în ecosistem.
Deși IT-ul românesc rămâne competitiv, cu investiții noi și proiecte relevante, dinamica restructurărilor apare într-un context în care industria IT a crescut într-un ritm accelerat în anii trecuți.
Ionuț Lolea, economist-șef al Confederației Patronale Concordia, adaugă:
„Să nu uităm industria de IT, unde au dispărut 2.500–3.000 de angajați de la începutul anului. Aici e cu atât mai gravă situația, pentru că era o industrie care creștea destul de repede. Acum nu mai crește nici ca număr de angajați, nici ca cifră de afaceri, ci chiar scade.”
În paralel, industria auto trece și ea printr-o reorganizare dureroasă. Producătorii și furnizorii tradiționali resimt tranziția către electrificare, optimizările globale de costuri și relocările de capacități, iar acest lucru lovește direct orașe și județe dependente de 1–2 angajatori mari.
Ce ne așteaptă în 2026? O posibilă continuare a acestui trend
În ansamblu, 2025 arată o continuitate a unei perioade în care restructurările devin „noua normalitate” pentru mai multe ramuri ale economiei românești, cu un impact social mai larg decât sugerează simpla numărare a locurilor de muncă pierdute.
Conform semnalelor din piață, 2026 nu pare a fi un an mai bun.
Economistul Iulian Lolea avertizează că lucrurile nu vor sta mai bine nici în 2026, în condițiile în care firmele vor fi afectate de industria globală.
Gabriel Biriș, avocat și expert în fiscalitate, adaugă pe scurt:
„Ne va fi ceva mai dificil în 2026, decât acum, pentru că ne-am întins mai mult decât ne e plapuma.”
Dincolo de cifre: impactul real asupra oamenilor și comunităților
Dincolo de cifre și procente, aceste restructurări înseamnă oameni reali care își pierd stabilitatea, rutina și, în multe cazuri, identitatea profesională construită în ani de muncă.
Pentru mulți dintre cei afectați, concedierea nu vine doar cu o problemă financiară imediată, ci și cu incertitudine, anxietate și dificultăți reale de reintegrare într-o piață a muncii mult mai rigidă decât în anii anteriori. Specialiști cu experiență, ingineri, developeri sau tehnicieni se regăsesc într-un context în care competențele lor rămân valoroase, dar oportunitățile se restrâng, iar competiția crește.
În același timp, acest moment de ruptură scoate la suprafață o realitate adesea ignorată în perioadele de creștere: capitalul uman nu dispare odată cu un val de concedieri. România are, în continuare, profesioniști bine pregătiți în IT și auto, cu experiență acumulată în companii globale, centre de dezvoltare și linii de producție complexe.
Miza anilor următori nu ține doar de relansarea investițiilor, ci de capacitatea economiei de a absorbi, reconverti și valorifica această expertiză. Felul în care statul, companiile și ecosistemul local vor răspunde acum va face diferența între o criză prelungită și începutul unui nou ciclu de adaptare și creștere.
Sursa foto cover: pexels.com
