10 măsuri despre muncă din programul de guvernare Bolojan

Într-o țară obosită de promisiuni, dar flămândă după schimbare reală, noul program de guvernare al executivului condus de Ilie Bolojan vine cu o listă amplă de măsuri. Mulți oameni consideră deja acest program ca fiind unul dintre cele mai ambițioase din ultimii 35 de ani, cu potențial real de reformă. Însă dincolo de calcule bugetare și reforme tehnice, documentul include și o serie de idei care pot schimba fundamental relația dintre stat, angajator și angajat. 

Noi, cei din echipa Hacking Work privim piața muncii prin lentilele decenței, respectului și performanței reale. Așa că am scotocit prin cele 91 de pagini ale programului și am selectat 10 măsuri care merită reținute pentru că au potențialul de a schimba piața muncii din România așa cum o știm azi. 

1. „Primul loc de muncă” pentru tineri

Pentru a combate șomajul în rândul tinerilor, guvernul propune prime lunare pentru angajatorii care încadrează tineri pe durată nedeterminată. Concret, statul va suporta 1.000 lei pe lună timp de un an și 1.250 lei lunar în al doilea an pentru fiecare tânăr angajat aflat la primul său job. Măsura stimulează angajatorii să ofere o șansă debutanților și reduce riscul ca aceștia să rămână blocați în șomaj sau să emigreze. Abordată pozitiv și cu criterii clare (pentru a preveni eventuale abuzuri, precum angajări fictive), schema poate accelera inserția noii generații pe piața muncii. Beneficiul pe termen lung ar fi formarea timpurie a competențelor și fidelizarea tinerilor talentați în economia românească.

2. Repatrierea forței de muncă: programul „Un loc de muncă acasă”

În fața deficitului de forță de muncă din țară, programul de guvernare propune stimulente pentru românii din diaspora care revin acasă. Inițiativa „Un loc de muncă acasă în România” oferă prime de instalare, de activare și de stabilitate pentru cetățenii care se întorc și se înregistrează la agențiile de ocupare a forței de muncă. Nu avem încă detalii concrete cu privire la aceste stimulente, dar cert este că autoritățile încearcă să facă atractivă repatrierea, acoperind o parte din costurile relocării și asigurând un suport temporar până la integrarea pe piața muncii locale. Succesul acestei măsuri depinde însă de capacitatea guvernului de a promova bine această măsură și de a crea și un climat economic în care merită să te întorci. Primele pot fi un început bun, dar oamenii rămân pentru oportunități reale de muncă și viață mai bună.

3. Guvernul Bolojan vrea taxarea veniturilor din platformele sociale, crypto și Airbnb

Guvernul propune extinderea bazei de impozitare către zone până acum vag reglementate: câștiguri din criptomonede, platforme sociale (influenceri, content creators), jocuri de noroc și închirieri pe termen scurt (Airbnb). Măsura transmite un mesaj clar: economia digitală nu mai este o zonă gri. Este o corecție necesară, dar are sens doar dacă e însoțită de claritate legislativă, proceduri simple și tratament egal. Deocamdată nu avem informații cu privire la cum, cât și când vor fi aplicate aceste taxe. 

4. Digitalizarea și depolitizarea ANAF

„ANAF va fi scos din algoritmul politic și reorganizat pe bază de indicatori clari de performanță” spune programul de Guvernare. Controlul va fi bazat pe date, nu pe semnale politice sau presiuni locale. Dacă această viziune se pune în practică, vom avea, în sfârșit, o instituție care adună corect taxele și dă șanse egale tuturor companiilor, fără favoritisme. Digitalizarea pe bune înseamnă mai puțină birocrație, înseamnă mai mult timp pentru muncă reală, mai puțin stres și mai puține cozi, nervi și funcționari neinstruiți. Un stat care funcționează corect fiscal e un stat care nu mai stoarce doar angajații și antreprenorii onești. Ar fi un pas mare spre predictibilitate și fair-play. Însă cheia este depolitizarea reală: fără asta, nu vom putea înlocui cultura obedienței și arbitrariului care a frânat ANAF în ultimele decenii.

5. Eliminarea cumulului pensiei cu salariul

Este o reformă importantă. Au vorbit mulți decidenți despre ea, nimeni nu a avut curajul să o aplice. Practic, angajații ieșiți la pensie nu vor mai putea primi simultan pensie și venituri salariale dintr-o funcție publică. Măsura promovează echitatea și creează oportunități pentru tinerii profesioniști, prin eliberarea posturilor ocupate de pensionari reangajați.

Tot cu privire la sectorul public mai sunt propuse două măsuri curajoase: Reforma salarizării – eliminarea discrepanțelor și reglarea sporurilor și Eliminarea excepțiilor în vederea pensionării anticipate. 

6. Reducerea perioadei de șomaj la 6 luni

Programul prevede limitarea la 6 luni a duratei în care o persoană poate beneficia de indemnizație de șomaj. Scopul implicit al acestei măsuri este de a descuraja șomajul de lungă durată și de a motiva reintegrarea mai rapidă pe piața muncii. În practică, o perioadă mai scurtă de sprijin financiar îi stimulează pe șomeri să caute activ un loc de muncă sau să se recalifice mai curând. Dacă măsura vine la pachet cu servicii eficiente de consiliere și formare profesională, poate reduce dependența de ajutorul de șomaj și poate crește numărul de angajați activi în economie. Dar fără un sistem solid de sprijin și reconversie, poate duce la precaritate și mai mare.

7. Modernizarea ANOFM și servicii personalizate de ocupare

Programul de guvernare vizează modernizarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) prin servicii personalizate oferite angajatorilor și șomerilor. În locul abordării birocratice tradiționale, ANOFM ar trebui să devină un facilitator activ pe piața muncii, conectând mai eficient cererea cu oferta. Guvernanții și-au asumat ținte ambițioase: de exemplu, înregistrarea a 275.000 de persoane inactive și atragerea a 21.000 de angajatori noi în program. Dacă această reformă este implementată cu succes (inclusiv digitalizarea serviciilor și consiliere individualizată), rezultatul va fi o potrivire mai bună între candidați și joburi, reducerea șomajului și satisfacerea nevoilor reale ale angajatorilor într-o economie în schimbare.

8. Ajutor social doar în lipsa unui loc de muncă disponibil

Guvernul Bolojan propune ca ajutoarele sociale să fie acordate numai acolo unde nu există locuri de muncă disponibile. Altfel spus, în regiunile și domeniile unde există ofertă de angajare, persoanele apte de muncă ar trebui să ocupe acele posturi în loc să rămână dependente de sprijinul social. Este o abordare care critică dependența de ajutorul social și încurajează munca. Dacă este dublată de măsuri de sprijin, cum ar fi formarea profesională sau facilități pentru mobilitate, condiționarea ajutorului de existența unui loc de muncă poate reduce numărul persoanelor care beneficiază de ajutor social și poate îmbunătăți integrarea pe piața muncii, fără a lăsa vulnerabile grupurile care chiar nu au oportunități de angajare. Dar, la fel ca la punctul 6, e important să fie însoțită de măsuri active de sprijin, altfel poate duce la precaritate și mai mare.

9. Reforma concediilor medicale

Guvernul anunță reglementarea mai strictă a concediilor medicale și introducerea de sancțiuni pentru medicii care le acordă abuziv. În esență, măsura își propune să oprească practica tot mai răspândită a concediilor fictive, devenite adesea o formă mascată de „mini-vacanță” sau „evadare” din responsabilitate, uneori în complicitate cu angajatorii, alteori cu medici binevoitori. Este o temă sensibilă: într-un stat unde burnoutul și epuizarea sunt reale, pericolul este ca măsura să penalizeze tocmai angajații care au nevoie legitimă de odihnă și recuperare. În plus, noul Guvern și-a propus să reintroducă plata contribuției la sănătate pentru toate concediile medicale, inclusiv pentru bolnavii cronici sau mamele cu copiii bolnavi sau aflate în concediu medical. 

10. Revizuirea Codului Muncii

Am identificat și un mare red flag. În capitolul privind modificarea legislației generale care să susțină reformele, guvernul Bolojan propune și „Revizuirea Codului Muncii” „Revizuirea contractelor colective de muncă care prevăd drepturi exagerate”. Cine stabilește ce e „exagerat”? Riscul este ca angajații, mai ales cei vulnerabili să piardă din drepturile pe care le au. Este o formulare periculoasă. Poate ascunde intenția de a slăbi protecția angajaților, în loc să regleze abuzurile punctuale. Încă nu știm mai multe despre acest subiect, dar poate avea legătură cu întâlnirea dintre reprezentanții Amazon și domnul Ilie Bolojan din luna februarie 2025, atunci când Amazon a cerut „flexibilizarea codului muncii”. 

În concluzie, noi, românii, știm cât de ușor este să promiți reforme. Mai greu e să le aplici. Iar când vine vorba de piața muncii, orice decizie proastă se vede rapid în burnout, migrație, cinism și lipsă de încredere. Programul de guvernare Bolojan nu e perfect, are și formulări cel puțin ciudate. Dar adevărul e că, pentru prima dată după mult timp, documentul acesta atinge probleme reale și propune soluții care ar putea funcționa dacă sunt implementate de oameni competenți și cinstiți.

Așa că vom rămâne vigilenți. Vom urmări, vom întreba, vom semnala ce merge și ce nu. Pentru că munca merită respect. Și pentru că România are nevoie de o cultură a muncii construită pe încredere, echitate și leadership autentic. Nu pe spoială politică.