Într-un spital din Marea Britanie, un manager observă ceva ciudat: medicii și asistentele se spălau pe mâini mult mai rar decât recomanda protocolul. Nu din rea-voință, ci pur și simplu pentru că erau grăbiți sau nu realizau cât de des ating suprafețe contaminate.
Așa că echipa de management a încercat clasicul plan: afișe cu „Spală-te pe mâini!” peste tot, traininguri despre igienă, amenințări cu sancțiuni. Nimic n-a mers.
Abonează-te la newsletterul Hacking Work
Până într-o zi, când cineva a venit cu o idee banală: să mute dozatoarele cu dezinfectant chiar lângă ușa fiecărui salon și să adauge o etichetă cu un mesaj scurt: „Pacienții tăi contează.”
În mai puțin de două săptămâni, rata de conformare a crescut cu peste 50%. Fără reguli noi și fără pedepse. Doar o schimbare subtilă de context.
Asta este puterea unui nudge, adică un „ghiont” blând care schimbă comportamentele fără să le impună. Termenul a fost popularizat de cartea cu același nume de Richard Thaler și Cass Sunstein.
În viața de zi cu zi, vedem „nudge-uri” peste tot: S-a demonstrat că elevii aleg mai des fructe atunci când acestea sunt așezate la nivelul ochilor în cantină. Nu li se spune ce să mănânce, dar contextul îi ghidează spre o alegere mai bună.
Economia comportamentală studiază exact aceste situații. Cum gândim, ce ne influențează deciziile și de ce, uneori, cele mai eficiente soluții nu sunt cele evidente. Pentru că, în realitate, oamenii nu aleg rațional. Aleg în funcție de context, de emoții, de efortul depus și de modul în care le este prezentată opțiunea.
Pentru lideri, pentru oameni de HR, pentru cei care lucrează cu echipe sau clienți, aceste explicații sunt aur curat. Dacă înțelegi cum gândesc și cum reacționează oamenii, poți crea contexte care îi ajută să facă alegerile potrivite fără să-i constrângi sau să le impui reguli stricte.
Despre cum putem influența pozitiv comportamentele oamenilor, fără să impunem reguli și fără să creăm rezistență am stat de vorbă cu Dr. Alin T. Băiescu, expert în Economie Comportamentală, profesor asociat la UBB și Universitatea Buckingham, fondator al Behavioural Economics HUB, și trainerul principal al workshopului Behavioural Economics & Behaviour Change Wheel, organizat între 13 și 15 noiembrie, la Cluj.
Să începem simplu: ce este, de fapt, Behavioral Economics și de ce ar trebui să ne pese acest subiect?
Behavioural Economics (în română, Economie Comportamentală) este un domeniu interdisciplinar, căci s-a dezvoltat prin „intersecţia” a două ştiinţe: economia şi psihologia. Astfel, luând în considerare faptul că, extrem de frecvent, indivizii au numeroase comportamente iraţionale (dominate de emoţii, respectiv decizi luate în contexte în care informaţiile disponibile sunt prea multe sau prea puţine, sau există presiunea timpului), Economia Comportamentală are ca şi preocupare principală îmbunătăţirea proceselor decizionale şi modelarea / îmbunătăţirea / schimbarea diverselor comportamente în organizaţii, astfel încât acestea să îşi poată atinge mai eficient şi mai rapid obiectivele de business.
Dacă sunt un lider de echipă, prins între ședințe și deadline-uri, ce problemă reală din ziua mea de lucru îmi rezolvă înțelegerea acestor principii? De ce ar trebui să-mi pese? La ce mă ajută concret?
În viaţa de zi cu zi, înţelegerea domeniului Economiei Comportamentale, respectiv cunoşterea strategiilor, tacticilor şi metodologiilor de schimbare comportamentală mă ajută să creez acele contexte în care comportamentele clienţilor, angajaţilor sau colegilor mei să fie modelate în direcţiile dorite, cu efecte benefice în atingerea obiectivelor companiei în care lucrez.
Ne puteți da o metodă simplă, practică, prin care putem influența pozitiv comportamentele oamenilor, fără să impunem reguli și presiune?
Am să fac de data aceasta referire doar la o singură strategie de schimbare comportamentală, respectiv cea mai cunoscută şi asociată instantaneu cu domeniul Economiei Comportamentale, şi anume conceptul de NUDGE.
Cunoscut şi promovat de către Richard Thaler şi Cass Sunstein (prin celebra lor carte cu acelaşi titlu), nudge-ul (asimilat în limba română cu noţiunea de „ghiont”) este definit ca fiind orice aspect ale unei arhitecturi de alegere (sau context în care oamenii decid) care modelează sau îndeamnă (cu bândeţe) indivizii către un anumit comportament, într-un mod (oarecum) previzibil, dar, în acelaşi timp, nu le îngrădeşte alte opţiuni de alegere sau acţiune.
Ce face metodologia Behaviour Change Wheel™ diferită de alte modele de schimbare comportamentală? De ce merită învățată?
În cadrul acestui workshop avem două obiective principale.
Primul, e acela de a asimila fundamentele Economiei Comportamentale: de a înţelege de ce, cum şi când oamenii au comportamente Iraţionale, adică contextele în care există o probabilitate foarte mare ca procesele decizionale să fie dominate / influenţate de acele biasuri cognitive (erori de judecată) sau euristici (scurtături decizionale).
În al doilea rând, vom învăţa să utilizăm această metodologie de schimbare comportamentală (BCW), concepută de către specialiştii din cadrul University College London – Centre for Behavioural Change, acum circa 15 ani. Mai exact, ne referim la un procedeu riguros, sistematic, validată prin sute de studii, respectiv aplicat în mii de cazuri în viaţa reală (în companii private sau instituţii publice, de dimensiuni mici sau mari, în numeroase ţări de pe glob), sau, cum ne place frecvent să îl numim, un „toolkit”.
Cui ați recomanda acest workshop și ce ar trebui să se aștepte cineva să obțină concret după cele trei zile de lucru?
Fiind un workshop extrem de versatil, acesta e adresat tuturor celor care, pentru a-şi atinge obiectivele organizaţionale, sunt în situaţia de a schimba comportamente: de la executivi şi manageri, până la team leader, de la persoane care lucrează în zona de HR sau marketing, până la cei din arii precum customer services, product development sau vânzări. Adică, oricui vizează schimbări de comportament ale angajaţilor, clienţilor sau chiar partenerilor de business.
Iar după cele 3 zile de workshop, vor pleca acasă (de fapt, se vor întoarce în companii) cu cunoştinţele şi abilităţile necesare aplicării imediate a acestei metodologii.
***
Dr. Alin T. Băiescu, MBA are peste 25 de ani de experiență în sectorul financiar (asigurări, pensii, bănci), ocupând poziții de top şi middle management în cadrul unor cunoscute corporaţii multinaţionale. În paralel, și-a dezvoltat o carieră academică. Dr. Băiescu deține atât un doctorat, cât și o diplomă de Executive MBA, fiind și profesor asociat la Universitatea Babeș-Bolyai (Cluj-Napoca) și la Universitatea Buckingham – în cadrul programului Executive MBA susținut în România. A înfiinţat Behavioural Economic HUB, entitate care se ocupă de promovarea în mediul de business a principiilor Economiei Comportamentale. De asemenea, Alin este autor, co-autor sau coordonator a 15 cărți, în domenii precum asigurări, management și afaceri.
