Probleme cu ITM? Hai să reparăm Sistemul!

Am primit mesaje despre ITM din toate județele, cu experiențe care variază de la ignoranță instituțională până la acoperirea directă a abuzurilor. Și e clar: avem o problemă sistemică. Cum o reparăm?
probleme itm hai sa reparăm sistemul o campanie hacking work

Ne mor oameni la muncă. La propriu. Cu capul pe birou, în plină zi, de epuizare.
Și statul român se uită în altă parte. Nu ne-am săturat să nu facem nimic? Să așteptăm pasivi încă o tragedie, consolându-ne că nu a fost mai aproape de noi? Ce-ar fi să reparăm lucrurile, înainte să ne ajungă din urmă?

Am început această campanie cu ITM Timiș, vizând cazul Atos (în care avem și update ceva mai pozitiv), și cu ITM București, după ce o tânără de 27 de ani, Alexandra, a murit în birourile MDPI România, iar ITM București a tergiversat ancheta timp de 8 luni, deși avea obligația legală să o finalizeze în 15 zile. Mai grav, când am cerut explicații, ni s-a răspuns că moartea unei angajate „nu este informație de interes public”. Ce poate fi mai de interes public decât un sistem care ucide oameni prin tăcere

Apoi am descoperit că nu e un accident. Că nu e o excepție. Că problema nu e doar la București sau la Timiș, ci e în tot sistemul ITM. Oameni din toată țara ne-au scris, ne-au povestit situațiile lor. Ne-au arătat ce înseamnă, în realitate, să ai o problemă la locul de muncă și să te lovești de indiferență, amânări, hârțogăraie, complicități și uși închise.

Am primit mesaje din toate județele, cu experiențe care variază de la ignoranță instituțională până la acoperirea directă a abuzurilor. Și e clar: avem o problemă sistemică.

Puteți citi mai jos doar o parte a mărturiilor primite de la oameni:

Silviu B:
„Asemenea indiferență mascată în spatele unor articole de lege nu trebuie tolerată sub nicio formă. Unde mai pui și lipsa de comunicare relevantă. Vă rog să nu uitați nici de povestea cu Atos Timișoara! La momentul la care ați publicat acel caz, a avut loc o reală efervescență în mediile corporate, dar se pare că agitația a trecut, din păcate. Tare mi-e că s-ar putea să mai apară alte cazuri tragice până cineva va fi tras la răspundere, sau va face realmente ceva de impact.”

Ioana-Marilena S, consultant IT:
„Eu am făcut sesizare la ITM București și pe mail, și trimis prin poștă, și nu mi s-a răspuns. Apoi, după ceva timp, am făcut sesizare la ITM Brașov și ITM Ilfov pentru că nu-mi răspundea nimeni de la București. Ce crezi? Nici acum nu am niciun răspuns de la niciun ITM 🙁 ”

Mihai Ionuț S:
„Nici la Cluj lucrurile nu sunt mai bune. Experiența mea din mai 2024 confirmă asta prin faptul că, în momentul în care eram în prag de concediere, în care angajatorul mi-a blocat accesul în birou și la orice alte resurse în timpul preavizului, când am fost la ITM Cluj să întreb dacă acest lucru este legal, mi-au spus că angajatorul mă poate da afară oricând ‘dacă nu îi plac ochii mei frumoși’. Am lucrat 9 ani la acel angajator ca la final să fiu tratat ca un nimic.”

Ștefan M, economist:
„La fel ca și poliția, ITM e un avocat al abuzatorului: tu spui că ai o problemă, ei găsesc scuze pentru ce nici nu au cercetat.”

Simona Gabriela V, director editorial, expert în legislația muncii:
„Inspecția Muncii este una dintre multele sabotate intenționat în ultimii zece ani, prin micșorarea constantă a schemei de personal, în mod inexplicabil, deși numărul angajaților a crescut, iar piața muncii a cunoscut schimbări pentru care inspectorii nu sunt pregătiți nici numeric, nici din perspectiva formării profesionale ca să le facă față.
Cât despre ITM București, un amic contabil mi-a descris în 2020 și care era relația specială a patronului cu instituția, care se făcea că nu vede numeroase nereguli din companie.
Alte cazuri de corupție de la ITM-uri din țară (șpagă luată de inspectori) au ajuns și în presă (vezi ITM Buzău, Bihor, Ilfov – cele mai recente cazuri). Plus că sunt inspectorate în țară unde sunt maximum doi oameni care pot merge pe teren…”

Anca-Daniela V, expert contabil:
„Răspunsul ITM București la o sesizare privind abuzul unui angajator privind timpul de odihnă, cât și pentru neplata unor drepturi salariale, a fost să ne adresăm justiției. Atât.”

Raluca S:
„Trăiască șpaga la ITM ca și alte instituții ale statului. Până să ne protejeze statul sau legea, trebuie să ne protejăm noi.
Mi se face greață când văd anumite întrebări HR-iste, pentru că da, avem și un HR prost în România. Întrebări de genul: ‘Dar de ce ai stat 3 luni în locul X?’ ‘Dar de ce o pauză de Y luni între jobul Z și T?’
Oare de ce? Ăștia care știm să punem STOP nu mai suntem recrutați ulterior pentru că schimbăm jobul prea des și suntem considerați ‘mercenari’, pentru că ei cred că noi vânăm salarii.
Nu, dragilor. Majoritatea punem STOP și plecăm la timp. Cei care rămân din varii motive… plătesc cu viața, uneori!
Deci până la ITM, poate că are și HR o temă scrisă: ‘Sănătatea la locul de muncă și STOP la bullying, harassment între colegi sau overcharged’. Se întâmplă și la case mici, și la case mari.”

Dumitru Viorel S:
„Eu știu de multă vreme că aceste ITM-uri sunt mână în mână cu angajatorii.”

Mădălin I:
„Acesta este încă unul dintre sutele, miile de motive pentru care instituțiile statului trebuie reformate. Sunt mulți profesioniști, ca în orice organizație, dar trebuie implementată răspunderea individuală.
Iar această răspundere – responsabilitate individuală – nu se referă la ‘a nu face nimic astfel încât să nu suporți consecințe’. Inclusiv inacțiunea are consecințe extrem de grave.”

Diana D, community manager:
„Singura dată când am scris la ITM să raportez un abuz grav, mi-au zis că-s pe cont propriu. Deci nu mă surprinde. Ar trebui reformat de la temelie.”

Silviu G, Head of Analytics and Data Scientist:
„O moarte la birou nu e doar o tragedie individuală, ci un eșec sistemic. Dacă o instituție nu poate răspunde clar nici după 8 luni, atunci ne întrebăm: pe cine apără, de fapt? Victima sau sistemul care a permis asta?”

Bianca, Business Consultant:
„Nu ne mai miră indolența ITM, reflectă doar atitudinea generală a majorității funcționarilor de stat. Sunt și excepții printre ei, dar puține. Majoritatea au aceeași atitudine de ani de zile: dispreț amestecat cu sictir și indignare că îți permiți să îi deranjezi de la siestă, pe bani publici. Cât despre compania în cauză, nu face decât să confirme stilul și politica multor companii din China – nu este un caz singular.
Mă întreb câți dintre cei care sunt revoltați (pe bună dreptate) cu ce s-a întâmplat în cazul de mai sus realizează ce se ascunde în spatele produselor de pe două site-uri e-commerce din China de mare succes și în România, ale căror clienți s-ar putea să fie ei înșiși.”

Irina Mihaela P:
„Dacă nici ITM nu își mai face treabă, e clar, suntem de capul nostru. Cei de la HR sunt pe mână cu firma. Nu e nicio surpriză că se ajunge la astfel de întâmplări nefericite și total deplasate în acest secol.”

Iuliana:
„Aș verifica cu ITM, în primul rând, în ce măsură, ei ca instituție aplică măsurile pe care ar trebui să le impună la rândul lor angajatorilor.”

Laura (fostă angajată MDPI):
„Simțeam constant presiunea și frica de a nu greși în fața angajaților din China, care aveau o autoritate deplină, în pofida existenței unui management local […] Eram constant presați de îndeplinirea target-urilor și considerați un simplu ‘număr’ […] Dacă nu primeai articole, nu mai puteai atinge targetul impus.”

Popescu (angajat MDPI):
„Deși am aplicat la zeci de joburi, am senzația că sunt judecat ca și cum aș fi ‘vinovat’ în fața altor angajatori […] Frica de a-și pierde locul de muncă actual este reală și îi determină să rămână tăcuți […] Poate vă întrebați dacă s-au schimbat lucrurile… răspunsul este că NU s-a schimbat absolut deloc mediul de lucru.”

Vesna V:
„Lipsa de educație și sprijin ne face adesea să tăcem și să nu acționăm […] Pentru că sistemul nu ne sprijină […] Când nu ești lider, dar joci rolul, poți face rău real.”

Iacob C (serviciu extern de prevenire și protecție):
„Mai mult ca sigur ITM București nu a intrat în posesia certificatului medico-legal ca să poată finaliza cercetarea […] În cazul de față, criteriile eminamente importante în funcționarea instituției nu sunt în nici un caz competența profesională și caracterul uman.”

Viorel C:
„Abuzurile sunt foarte mari și dacă nu deții avocați foarte buni, corporațiile câștigă […] În 7 ani am văzut multe cazuri și unii au ajuns să se sinucidă, să devină oamenii străzii, iar alții ajung să rămână cu mari traume fără să se poată reabilita.”

Bogdan, Production Manager:
„Se întâmplă în multe locuri […] 18,5 h la muncă fără să apuci să mănânci și fugă prin fabrică cu crize de rinichi și analgezice […] Păcat că nu sesizează mai mulți la ITM, poate s-ar reacționa mai prompt.”

Jolanda D:
„La un fost loc de muncă, tot din cauza stresului, la 26 de ani a făcut infarct o colegă… au trimis un email… atât…”

Asta nu e o sumă de excepții. E radiografia unei boli cronice a statului: incompetența organizată. Din păcate, citim aceleași mecanisme, aceleași reacții, aceleași absențe, din București până în Iași, din Timiș până în Constanța.

Mărturii despre disfuncționalitățile de la ITM Caraș-Severin

În urma episodului live special din 10 iunie, am primit și următoarele mărturii, care ne ajută să ne formăm o idee și despre cum funcționează sistemul în alte părți ale țării:

„Așa cum ați arătat și în cazul ITM Timiș, lucrurile nu sunt mai bune nici la ITM Caraș-Severin. Situațiile de acolo nu sunt ficțiuni și pot fi verificate public: numirile în funcții de conducere sunt făcute prin transfer de la primării, urmate la câteva zile de numiri interimare, apoi prelungiri succesive.
Iancu Panduru, actualul inspector-șef, a fost transferat în 2021, fără experiență, de la o primărie necunoscută, după ce pierduse alegerile la Mehadia. A devenit inspector-șef în câteva zile. La fel, Cătălin Bîcleșanu și Marius Bălean – veniți din administrație, fără experiență în inspecția muncii, au fost numiți rapid în funcții de conducere.
Acești adjuncți sunt ‘vânători de funcții’ – îi regăsim în CV-uri ca directori la Casa de Pensii, Garda de Mediu, Direcția de Sport, consilieri locali și județeni. Toți au trecut prin filtrul partidelor politice și sunt protejați. E o captură completă a instituției. Concluzia: se poate și mai rău decât la Timiș.” – Andrei


„Inspecția Muncii știe ce se întâmplă la Caraș-Severin. Iancu Panduru, inspectorul-șef, folosește mașina instituției în interes personal. Vine la muncă două-trei zile pe săptămână, iar în rest mașina stă la domiciliul său, la Plugova.
Pe teren, inspectorii nu au mașini suficiente pentru controale, dar șeful are exclusivitate asupra celei de serviciu.
În februarie a fost un control de la Inspecția Muncii – ni s-au cerut note de relații. Cei veniți în control plecau apoi cu adjuncții să viziteze județul. După acel control, șefii lipsesc și mai mult de la serviciu.
Concluziile controlului nu ne-au fost comunicate. Cei trei șefi, fără nicio zi de experiență în inspecție, au devenit și mai intangibili, cu girul Inspecției Muncii.” – Alina


„În aprilie 2025, un nou inspector a fost transferat de la Primăria Copăcele, fără respectarea procedurilor legale.
Conform Codului Administrativ, funcția publică vacantă trebuie anunțată public, cu fișa postului și condițiile de transfer. Acest lucru nu s-a întâmplat.
Transferatul – Schinteie Eugen Simion Robert – este fiul consilierului juridic al instituției, fost inspector-șef.
Nu s-a publicat niciun anunț de carieră în 2025 pe site-ul itmcaras.ro.
Toate aceste numiri se fac în tăcere, fără transparență, fără competiție, doar pe bază de relații politice. ITM CS nu a fost niciodată atât de jos, cu atât de puțină credibilitate. Subalternii sunt singuri, iar șefii – protejați de partide și netulburați de presă.” – Petre

Știm ce urmează să ni se spună: „n-avem oameni”, „n-avem bugete”, „e procedura complicată”, „facem ce putem”. Sau multe alte scuze în corporateză, pe care le-am obținut deja.
Dar realitatea e că un sistem care nu protejează cetățenii și angajații, ci îi împinge la resemnare și burnout, e un sistem defect, corupt și abandonat, care nu mai funcționează.

Nu ne mai permitem să normalizăm această tăcere.

Ce urmează?

Noi, echipa Hacking Work, nu vrem doar să semnalăm problemele. Vrem să le strângem, să le documentăm, să ne implicăm direct și să mergem să le punem pe masa viitorului ministru al muncii, indiferent cine va fi el sau ea.

Credem cu toată convingerea că dacă reușim să reformăm funcționarea Inspectoratelor Teritoriale de Muncă, punem fundația pentru repararea relației dintre angajați și angajatori în România, pentru care milităm, de peste 3 ani încoace, prin tot ceea ce muncim.

De asta avem nevoie de voi, de mărturiile voastre, de experiențele voastre, de tot ce știți, ce ați auzit și ce ați trăit referitor la acest subiect.

Tu ce problemă ai avut cu ITM-ul?

Lasă un comentariu. Scrie-ne în privat, pe mail sau oricare dintre rețelele noastre de socializare. Dă mai departe acest articol, să afle cât mai multă lume de el și să știe că are o voce.

Fiecare caz contează, fiecare mărturie ajută. Fiecare mesaj ne aduce mai aproape de o reformă reală.
Nu vrem scandal, ci schimbare. Nu vrem să arătăm cu degetul vinovați, ci să obținem un sistem care funcționează.

Hai să reparăm, împreună, sistemul care ar fi trebuit să ne apere. Pentru toți cei care n-au fost ascultați la timp, pentru noi toți, poate chiar înainte să devină și mai evident „problema noastră”.

Sursă foto copertă: DC Studio/ Freepik

Distribuie articolul

Scris de

  • Doru Șupeală

    Doru este consultant de marketing, management și business, Managing Director al SPOR – Școala Pentru Oameni Responsabili, CEO al companiei Playmaker Consulting, realizator al proiectului Hacking Work, lector în cadrul programului Executive MBA al Transilvania Executive Education și autorul cărților „Employer Branding 100%” (2021) și „Experiența face diferența” (2017).
    Crede că viitorul profesional al celor mai mulți dintre noi va fi bogat și fericit dacă ne vom investi energia și entuziasmul în proiecte și echipe preocupate de creativitate, libertate, integritate, învățare continuă, colaborare, comunicare cinstită și inovație.

    Articole publicate

Un răspuns

  1. Ne-am dori tare mult să investigați despre cum sunt transferați la Inspectoratul Teritorial de Muncă din Caraș Severin de la alte instituții, direct pe post de șefi niște funcționari mai speciali.
    Sunt susținuți de PSD și sunt în compania liderilor din PSD. Au venit prin transfer de la autorități publice care nu au nimic in comun cu activitatea de inspectori de muncă și după câteva zile au fost numiti de minister șefi.
    Numirile se fac succesiv din 2022.
    Mai mult, inspectorul șef adjunct XXXYYYY are inclusiv firme pe numele lui, ceea ce reprezintă o incompatibilitate.
    Poate reușiți să puneți frână numirilor politice. Cu toate că la conducerea ministerului tot unul de-al lor este.

    ***
    Notă: Am editat acest comentariu și am eliminat identitatea persoanelor respective, fiindcă nu este cazul să pornim o vânătoare de vrăjitoare, iar justiția o fac doar instituțiile statului, nu oamenii de pe internet. Vă rog să nu mai oferiți nume și date de identificare personală. Vă mulțumesc că expuneți detaliat situațiile cu care v-ați confruntat, vă rog să folosiți în relatări indicații referitoare la rolul/funcția/contextul persoanei respective, însă nu și numele acesteia. Vă mulțumesc pentru înțelegere. Doru Șupeală.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cel mai recent episod de podcast

Alte articole similare