#164: Peste 850 de angajați Continental România rămân pe drumuri; Tragedia MDPI îngropată în tăcerea ITM București; Costul real al conflictelor de la job.

Opt luni de la tragedia de la MDPI. ITM București refuză să explice de ce nu face nimic.

O tânără de 27 de ani, angajată MDPI, a murit la birou, în toamna anului 2024, într-o companie acuzată constant de burnout, presiune extremă și abuzuri psihologice grave. După tragedie, numeroși actuali și foști angajați au vorbit despre mediul toxic, dominat de burnout, presiune extremă și epuizare psihică sistematică.

Opt luni mai târziu, ITM București pretinde că anchetează și refuză categoric orice explicație clară despre motivul întârzierii unei investigații ce trebuia finalizată în maximum 15 zile. Instituția răspunde arogant și superficial solicitărilor oficiale ale echipei Hacking Work, prin invocarea unor proceduri interne obscure și prin manipularea prevederilor legale pentru a evita răspunsurile.

Avem însă și un paradox: deși numărul angajaților din România a crescut constant, Inspecția Muncii are tot mai puțini inspectori și face tot mai puține controale. Între 2009 și 2023, numărul inspectorilor în funcții de execuție a scăzut cu 27,7%, iar numărul controalelor s-a redus cu 63%. În București, numărul inspectorilor aproape s-a înjumătățit, în ciuda faptului că orașul are peste un milion de salariați. Rezultă, astfel, o instituție tot mai fragilă și un stat absent în protejarea drepturilor angajaților.

Hai să le cerem socoteală completând o cerere de furnizare a informațiilor publice. Tu ce crezi că putem face pentru a combate nepăsarea birocratică și lipsa de responsabilitate din instituțiile publice?

350 de milioane de dolari pe an. Atât îi costă pe angajatori conflictele de la job.

Conflictele la locul de muncă nu sunt doar neplăcute, ci și incredibil de costisitoare. Pentru companiile din SUA, acest cost ajunge la 350 de miliarde de dolari anual, bani pierduți din cauza productivității scăzute, a absenteismului angajaților și a fluctuației. Angajații pierd, în medie, 2,8 ore pe săptămână gestionând conflicte, timp prețios care ar putea fi folosit pentru inovație, de exemplu.

Mai mult decât atât, conflictele nu înseamnă doar absenteism – care costă aproximativ 3.600 de dolari anual per angajat – ci și prezenteism. Atunci când oamenii sunt la birou, dar mintea lor e în altă parte, iar productivitatea și moralul echipei au de suferit. Iar dacă adăugăm la asta faptul că până la 50% din plecările angajaților pot avea legătură cu conflictele de la locul de muncă, vorbim de o pierdere totală de până la 1 trilion de dolari anual pentru economia americană. Tensiunile de la birou pot atinge cote maxime, mai ales în contextul în care 49% dintre candidații la funcțiile de manager nu au abilități eficiente de rezolvare a conflictelor și doar 12% demonstrează o competență ridicată în acest sens.

Statisticile sunt clare: aproape jumătate dintre angajații care se confruntă cu conflicte la locul de muncă preferă să „le lase să treacă”, iar mai puțin de o treime le discută cu managerul sau cu departamentul de HR. Așadar, dacă ești lider, nu ignora aceste semne. Implică-te activ în a construi încredere și gândește politici clare de gestionare eficientă a disputelor.

Val de concedieri la Continental România: peste 850 de angajați, inclusiv ingineri software și muncitori din producție, rămân fără loc de muncă.

Planul de concedieri colective va afecta direct aproximativ 230 de angajați din divizia Contitech de tehnologie digitală (software), care activează în prezent în birourile ContiTech Original Equipment Solutions (OESL) din Timișoara. Alți 640 de angajați vor fi disponibilizați din divizia automotive — oameni care lucrează în facilitățile de producție din Timișoara, dar și în celelalte secții de producție Continental din Sibiu, Iași și Carei.

Potrivit unor surse, compania ar urma să ofere sume compensatorii, însă nu au fost comunicate detalii despre valoarea acestora sau despre criteriile de acordare. Până acum, Continental nu a explicat clar cum a stabilit numărul celor concediați și nici cum s-a făcut selecția. Mai mulți angajați susțin că procesul nu este transparent și arbitrar, unii fiind puși pe listă în ciuda unor situații personale dificile.

În comunicatul oficial, compania motivează concedierile prin „consolidarea competitivității” și invocă, într-un limbaj de lemn, schimbările majore din industria auto. Totodată, afirmă că va sprijini angajații afectați în găsirea unor soluții pe piața muncii, fără a oferi detalii concrete despre cum va face acest lucru.

📜 Scurte și tari (I).

România – pe ultimul loc în UE la ponderea tinerilor cu studii superioare. Potrivit Eurostat, în 2024, doar 23% dintre românii cu vârste între 25 și 34 de ani aveau studii superioare finalizate — cea mai mică pondere din întreaga Uniune Europeană. Media UE este de 44,2%, iar țări precum Irlanda, Cipru sau Lituania depășesc 60%. Chiar și Bulgaria, adesea comparată cu România, are aproape 40%, aproape dublu.

Această realitate ne afectează direct: fără oameni bine pregătiți, economia rămâne blocată în joburi slab plătite, cu puțină inovație și perspective reduse de dezvoltare. Alin Popescu, CEO avocat.net, a făcut o sinteză excelentă pe această temă.

___

Angajații care folosesc chatbot-uri cu inteligență artificială economisesc, în medie, doar 3% din timpul de lucru, arată un studiu realizat pe 25.000 de persoane din Danemarca. Cu toate acestea, salariile lor au crescut între 3% și 7%. Chatbot-urile pot ajuta la sarcini simple, cum ar fi redactarea unui e-mail, dar nu pot înlocui 97% din munca specializată. De exemplu, un AI poate scrie mai rapid un mesaj de mulțumire, dar nu poate identifica o greșeală într-o reconciliere bancară.

___

Generația Z s-a săturat să tot audă că e leneșă și vrea doar să lucreze doar de acasă. „Bonus”: Tinerii simt că „lumea vorbește despre noi, dar nu cu noi.”

___

Recrutarea după ureche versus recrutarea după criterii clare. Atunci când selecția pentru prima rundă de interviuri este făcută de HR, și nu de manageri, cresc șansele ca procesul de recrutare să fie mai echitabil și mai puțin afectat de prejudecăți, arată studiile. Într-o mare companie tech internațională, mutarea responsabilității de la manageri la oamenii de HR a dus la o creștere cu peste 9% a numărului de femei angajate, deși organizația nu avea un obiectiv explicit diversitatea de gen. Studiul mai arată că, după implementarea acestei schimbări, 82% dintre manageri s-au declarat mulțumiți de alegerile profesioniștilor HR.

___

Endava a pierdut peste 1.000 de angajați în 2024, numărul total al oamenilor reducându-se de la 4.372 la 3.333. Cifra de afaceri a scăzut cu 6,4%, până la 1,26 miliarde de lei, iar profitul net a coborât cu aproape 28%, până la 133,6 milioane de lei. În același timp, datoriile au crescut cu 5,7%, iar creanțele aproape s-au dublat. Endava are sediul central la Cluj și birouri în alte nouă orașe din România: Brașov, București, Craiova, Iași, Pitești, Sibiu, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara.

___

România a coborât patru locuri în clasamentul global al ecosistemelor de start-upuri, ajungând pe poziția 48, și a fost depășită de Ucraina și Grecia. Cu toate acestea, ne menținem puternici în inteligența artificială, unde ocupăm locul 16 la nivel mondial. Bucureștiul rămâne în top 10 orașe din Europa de Est, iar Clujul urcă cinci poziții la nivel global, fiind recunoscut pentru dezvoltare web. Ecosistemul local beneficiază de talente IT, costuri accesibile și o comunitate în creștere, dar are nevoie de mai multă finanțare, sprijin legislativ și educație antreprenorială.

___

Un beneficiu simplu pentru angajați, fiscal avantajos, dar ignorat de mulți angajatori. În acest moment, un român care se pensionează primește, în medie, 52% din salariul pe care îl avea când lucra. Estimările arată că până în 2040, rata de înlocuire a salariului va scădea la 34% din fostul salariu, iar în 2070 ar putea ajunge la 24%. Cei mai mulți oameni care contribuie la pensia facultativă (Pilonul III) o fac pe cont propriu. Companiile încă ignoră unul dintre cele mai eficiente beneficii extrasalariale. Platforma iPensii face lucrurile ușoare: onboarding 100% digital, fără birocrație. Sunt la început, dar au parteneriat cu Allianz-Țiriac și tehnologie solidă în spate. Merită o privire.

Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.

Când echipa tace, nu înseamnă că „totul e bine”.

Ai fost vreodată într-o ședință unde întrebi: „Ce părere aveți?”… și primești doar liniște? Poate părea că toți sunt de acord și nu există niciun conflict în echipă. Asta până când afli dintr-o sursă externă că oamenii nu sunt, de fapt, mulțumiți. Și te întrebi: unde s-a rupt legătura dintre voi?

Adevărul e că, de multe ori, tăcerea nu înseamnă armonie — ci nesiguranță. Oamenii nu vorbesc pentru că se tem: că vor fi judecați, că vor greși, că vor deranja. „Mai bine tac, decât să spun o prostie.” Și așa, în tăcere, se adună și frustrarea, neînțelegerile și deciziile luate pe jumătate.

Siguranța psihologică — acel sentiment că poți vorbi fără frică — nu apare de la sine.
Se construiește. Iar liderii au un rol-cheie în asta. Te regăsești? Poți începe cu:

• O mărturisire sinceră la începutul unei întâlniri: „Mi-am dat seama că lipsa conflictelor nu înseamnă automat siguranță. Dacă am făcut ceva care v-a făcut să vă simțiți neascultați, îmi pare rău. Vreau să repar asta.”

• Normalizează incertitudinea și anulează potențiala pedeapsă pentru „greșeală”: „Nu căutăm răspunsuri perfecte. Vrem idei, chiar dacă sunt încă în lucru. Hai să le rafinăm împreună.”

• Ascultă fără să corectezi. Mulțumește pentru fiecare contribuție.

Tăcerea nu e lipsă de idei. E lipsă de spațiu. Creează-l, iar vocea echipei se va face auzită.

Vrei să iei decizii mai bune? Atelierul de Încredere ajunge la Cluj pe 11 și 12 iunie. Un eveniment dedicat femeilor care își doresc să se dezvolte, să ia decizii mai bune, să aibă mai mult curaj și să crească.

Timp de două zile, Ilinca Păun și Monica Aliman – două profesioniste cu experiență vastă în leadership, coaching și antreprenoriat – te vor ajuta să înțelegi ce te blochează și cum să depășești aceste obstacole, vei descoperi noi perspective asupra strategiei de creștere, a mentalității și a leadershipului autentic. Obiectivul e să-ți redobândești încrederea, atât în tine, cât și în afacerea ta, alături de o comunitate de femei care înțeleg prin ce treci.

Atelierul îmbină strategic coachingul de grup, constelațiile de business și exercițiile aplicate, într-un format care încurajează crearea unei comunități puternice. Grăbește-te, sunt doar 20 de locuri! Rezervă-ți locul aici.

💡 Știați că: Avem mai multă încredere în UE decât în propriul guvern.

Încrederea europenilor în Uniunea Europeană a atins cel mai înalt nivel din ultimii 17 ani. 52% dintre respondenții din cele 27 de state membre au încredere în UE, tinerii între 15 și 24 de ani fiind cei mai încrezători (59%).

În România, 56% dintre români spun că au încredere în UE, iar 65% se declară optimiști în legătură cu viitorul acesteia, față media europeană de 62%. În contrast, doar o treime dintre români au încredere în propriul guvern sau parlament.

Românii rămân însă rezervați în ceea ce privește economia și viața de zi cu zi. Deși doar 27% cred că economia UE se va înrăutăți în următorul an (sub media europeană), 37% sunt pesimiști în privința economiei naționale. Doar 53% evaluează pozitiv situația de la locul de muncă, iar 59% spun că stau bine cu banii (75% la nivelul UE). Mai îngrijorător este că aproape un sfert dintre români se așteaptă la o degradare a situației la job, față de 10% dintre europeni.

Când vine vorba de priorități, românii pun accent pe costul vieții și pe nevoia de mai multe locuri de muncă. În schimb, românii vor de la UE mai mult sprijin în domenii concrete: infrastructură, energie verde, educație, reducerea inegalităților și competitivitate economică.

🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.

Mitul candidatului perfect: cum alegi un lider, nu un ideal de pe hârtie.

Multe recrutări eșuează pentru că firmele se concentrează pe găsirea unui „candidat Cenușăreasă” – cineva care arată perfect pe hârtie, dar nu este pregătit și nu știe cu ce se mănâncă un rol de conducere. Studiile arată că între 50% și 70% dintre angajările în funcții de conducere eșuează în termen de 18 luni, iar costurile sunt uriașe.

În loc să căutăm perfecțiunea închipuită, poate ar fi mai eficient să ne uităm ce contează cu adevărat în contextul actual: adaptabilitate, gândire strategică și alinierea la valorile organizaționale:

• Liderul potrivit e un motor, nu o funcție scrisă pe ușă: Caută oameni care pot mobiliza echipe, lua decizii în incertitudine și gestiona schimbarea. Empatia, curajul și comunicarea pot cântări mai mult în succesul pe termen lung.

• Nu oricine se potrivește în orice cultură: Folosește evaluări structurate care traduc „compatibilitatea” în atribute măsurabile. De exemplu, pentru funcții precum COO (Chief Operating Officer), interviurile bazate pe scenarii ar trebui să se axeze pe modul în care candidații au gestionat provocări complexe legate de oameni, procese și managementul schimbării.

• Implică mai mulți oameni în procesul de selecție: Omul pe care vrei să-l angajezi va lucra cu mai multe departamente, așadar e esențial ca vocea acestora să fie prezentă în procesul de recrutare.

• Candidatul perfect e un mit: În loc să cauți pe cineva care bifează 100% cerințele, caută o persoană care poate învăța rapid, se adaptează și împărtășește valorile voastre.

📜 Scurte și tari (II).

Inegalități persistente pe piața muncii în UE: persoanele cu dizabilități și femeile imigrante, cele mai afectate. În 2024, Uniunea Europeană a înregistrat diferențe semnificative de angajare legate de dizabilitate, gen și origine, evidențiind inegalități persistente pe piața muncii. Aceste date arată că, în ciuda progreselor declarate, accesul egal la muncă rămâne un obiectiv încă departe de a fi atins în Europa:

___

Sănătatea mintală a mamelor din Statele Unite s-a deteriorat semnificativ în ultimii ani, arată un studiu realizat pe aproape 200.000 de femei. Doar 25,8% spuneau că se simt excelent în 2023, comparativ cu 38,4% în 2015. În plus, sănătatea mintală a mamelor se degradează mai rapid decât cea a taților, iar cele mai afectate sunt mamele singure și cele cu venituri mici. Problemele nu vin doar din interior, ci și din contextul economic tot mai apăsător: costurile uriașe pentru creșterea copiilor, inflația, nesiguranța locului de muncă și nevoia a două venituri în familie. Deși tot mai multe mame aleg să rămână acasă, costul vieții le determină să lucreze de acasă în timp ce au grijă de copii – practic, duc două joburi în paralel.

___

Grupul suedez Holmbergs a decis să închidă fabrica Te-Rox Prod din Pașcani și să o treacă din insolvență direct în faliment. Aproximativ 353 de angajați vor fi concediați, iar autoritățile locale au început deja procedurile legale pentru sprijinirea acestora. Fabrica, fondată de antreprenoarea Doina Cepalis, ajunsese lider european în producția de centuri și scaune auto pentru copii. În ultimii ani, însă, afacerea a fost afectată de creșterea costurilor în România, pierderea unor clienți importanți, schimbări legislative și datorii acumulate de aproape 10 milioane lei. Decizia vine după ce principalul client al fabricii a intrat la rândul său în insolvență.

___

E greu? Lasă pe Titan, robotul pentru sarcini „plictisitoare, murdare și periculoase”. Gândit pentru industrii precum mineritul, energia solară și producția, Titan este produs de startup-ul californian RoboForce și are specificații impresionante: poate manipula sarcini de până la 40 kg are o precizie de 1 mm, o rază de acțiune de 1,1 metri, și poate funcționa până la 8 ore pe baterie. Este disponibil în versiuni cu roți sau șenile și poate executa cinci acțiuni de bază: prindere, plasare, apăsare, rotire și conectare. RoboForce a atras recent o finanțare suplimentară de 5 milioane de dolari, ajungând la un total de 15 milioane, pentru extinderea echipei și lansarea de noi modele. Compania susține că Titan poate reduce costurile operaționale cu până la 66% și timpul de implementare cu 90%, comparativ cu procesele tradiționale de angajare.

___

Tiparele de personalitate și nevoile psihologice ale angajaților din România. Un video util cu Paul Olteanu, adresat profesioniștilor din HR și altor persoane cheie din organizație, interesați de creșterea motivării angajaților.

___

Cât de departe ești dispus(ă) să mergi ca să fii pe plac și să nu dezamăgești? Poate ai tras de tine luni, ani, ai dus în spate responsabilități care nu erau ale tale, te-ai prefăcut că ești bine, dar ai început să simți oboseală și lipsă de sens. Mărturia Smarandei e despre momentul în care spui STOP — nu pentru că ești slab(ă), ci pentru că, în sfârșit, îți recunoști propria valoare. Citește articolul și fă-ți curaj să te privești cu sinceritate.

📆 Ce-am mai muncit:

🎥 (01:07:00) Soluții AI românești pentru fermieri, creier și orașe smart. Oliviu Matei la Hacking Work.

Cum ar fi dacă fermierii ar putea anticipa seceta, iar dezvoltatorii software și-ar putea scrie codul mai curat și cu un consum energetic mai mic? Dacă orașele României ar deveni cu adevărat inteligente, iar datele ar lucra în favoarea comunităților, nu doar în rapoartele trimestriale?

Asta face, de fapt, Oliviu Matei – o muncă extraordinară, prea puțin cunoscută, care poate modela toate sectoarele de bază ale României.

Profesor universitar, cercetător și fondator al companiei de tehnologie HOLISUN, el dezvoltă sisteme digitale care nu dau bine doar pe hârtie, ci chiar funcționează – în agricultură, în infrastructură critică, în orașe și în companii. De peste 20 de ani, lucrează la granița dintre cercetare și aplicabilitatea sa în nevoi reale, transformând algoritmii în instrumente concrete care rezolvă probleme de zi cu zi. Nu într-un laborator izolat, ci acolo unde contează: pe teren, în industrie, în mijlocul oamenilor.

___

🎥 (04:11) Fericirea la muncă e (și) chimie. Cum îți influențează asta starea și performanța?

Fericirea la muncă nu e doar mindset — e și biologie. Iară ce rol au hormonii și neurotransmițătorii tăi în productivitate, relații și motivație. Afli cum dopamina te poate face să sari de la un „shiny object” la altul, de ce serotonina este adevăratul HR al stimei de sine, cum oxitocina poate suda echipele – dar și ascunde red flags, care e legătura dintre endorfine și euforia care duce la suprasolicitare, cum adrenalina transformă fiecare e-mail într-o urgență și cum să o temperezi.

📖 Cartea câștigătoare.

De mici ni se spune că succesul are o singură rețetă: școală bună, un loc de muncă sigur și să evităm eșecul cu orice preț. Suntem atât de prinși în cursa asta, încât uităm să ne punem întrebări esențiale: Ce vreau eu cu adevărat? Ce mă împlinește?

Simon Squibb, autorul cărții „Care este visul tău?”, oferă un ghid pas cu pas pentru a-ți transforma visul în realitate. Vei învăța cum să-l definești, cum să-ți crești încrederea și cum să treci peste obstacole. Cartea adresează și capcanele care ne blochează: aspirațiile false, miturile care ne țin pe loc și frica care ne paralizează. Nu-i nevoie să-ți sacrifici visurile și pasiunile pentru bani – cartea asta îți arată cum să le ai pe amândouă.