Instituțiile dorm. Oamenii se trezesc. Hai să cerem socoteală la ITM București

Alexandra Anghel a murit la biroul companiei MDPI, iar ITM București nu a făcut nimic. Legea cere acțiune în 15 zile. Au trecut peste 8 luni. Trimite și tu o cerere oficială. Împreună cerem răspunsuri și responsabilitate.
Grupare de maini unite.

Update 6.06.2025:

Ne vedem live marți, 10 iunie, de la ora 11:00, pe YouTube, Facebook și LinkedIn, într-o ediție specială Hacking Work dedicată acestui caz. Vom fi în direct alături de Doru Șupeală și alți invitați, pentru a răspunde la întrebările voastre.

Vă așteptăm să fiți alături de noi în transmisiune. Fiecare voce contează. Fiecare persoană poate face diferența.

LinkedIn
Facebook
YouTube

Articol original:

Au trecut opt luni de când Alexandra Anghel, o tânără de doar 27 de ani, și-a pierdut viața la birou, în cadrul companiei MDPI, o companie acuzată constant de burnout, presiune extremă și abuzuri psihologice grave. Moartea Alexandrei a dezvăluit o realitate sumbră despre condițiile în care lucrează angajații MDPI.

Legea prevede că o astfel de investigație trebuie concluzionată în 15 zile lucrătoare.

În aceste opt luni, Inspectoratul Teritorial de Muncă București (ITM București), instituția responsabilă să investigheze astfel de cazuri și să asigure protecția angajaților, nu a făcut absolut nimic concret: nu a comunicat public rezultatele anchetei, nu a oferit niciun semn de progres și a refuzat categoric să ne ofere răspunsuri.

Am trimis întrebări oficiale în baza Legii 544/2001. Am revenit cu solicitări suplimentare. Am insistat.

ITM București a ales să trateze tragedia cu indiferență, să ignore sistematic întrebările noastre și să refuze să colaboreze și să-și asume responsabilitatea publică.

E momentul să acționăm împreună

Acum avem nevoie de sprijinul vostru mai mult ca niciodată.

Haideți să punem presiune împreună și să le demonstrăm că ignoranța și lipsa de transparență nu sunt acceptabile într-o societate democratică, în România anului 2025.

Cum poți ajuta? Trimite o solicitare oficială către ITM București în baza Legii 544/2001. 

Împreună punem presiune să ne răspundă, să fie transparenți și să își îndeplinească responsabilitățile pentru care sunt plătiți din bani publici.

Am pregătit deja o cerere model pentru a facilita acest proces. Îți ia doar câteva minute să o completezi și trimiți:

Adresa: itmbucuresti@itmbucuresti.ro

Subiect: Cerere de furnizare informații publice 

După ce ai trimis cererea, postează dovada pe rețelele tale sociale, etichetează-ne și distribuie mesajul mai departe. Fiecare voce contează enorm!

Dacă primești un răspuns de la ITM București, te rugăm să îl trimiți direct pe adresa cristi@hackingwork.ro

Vom centraliza toate reacțiile și le vom face publice în cadrul campaniei (fără a include datele tale personale), pentru ca toată lumea să vadă cum răspunde (sau nu) această instituție întrebărilor cetățenilor.

De ce este crucial să acționezi?

Pentru că fiecare dintre noi ar putea fi Alexandra sau ar putea avea o Alexandra în viața sa.

Pentru că nu putem accepta ca moartea unui om să devină doar un număr într-o statistică birocratică.

Pentru că ITM București este finanțat integral din bani publici și are obligația morală și legală să fie transparent și să își facă treaba eficient și responsabil.

Pentru că vrem mai bine și cerem mai bine

Sursa foto: Pexels.

Distribuie articolul

Scris de

  • Cristian Halați

    Cristi a studiat farmacologia în Marea Britanie, specializându-se în tratamente pentru afecțiunile sistemului nervos central. A lucrat ani buni în marketing, intersectând interesele sale în știință și tehnologie. Valoarea lui de bază este gândirea critică – îi place să privească lucrurile din perspective diferite, să analizeze logic și să tragă propriile concluzii bazate pe fapte și raționament. În timpul liber, cântă la chitară, ascultă muzică și petrece timp cu familia. Îi plac filmele bune și discuțiile profunde.

    Articole publicate

2 răspunsuri

  1. Consider ca am datoria fata de Alexandra de a face publica experienta mea ca fost angajat MDPI.
    Am inceput sa lucrez pentru MDPI in 2020, in timpul pandemiei COVID, cand sediul din Cluj-Napoca era recent inaugurat.
    Bineinteles, inceputul parea promitator – a lucra pentru o corporatie cu sediul principal in Elvetia care aduce un aport comunitatii stiintifice.. insa, dupa primele saptamani de lucru am inceput sa fiu un mic robotel, care era bombardat cu articole pentru a le procesa si cu mesaje de la tutorele din China, fiind nevoita sa incep lucrul la 6 dimineata si sa lucrez fara pauza pentru a mentine pasul cu target-urile impuse.
    Simteam constant presiunea si frica de a nu gresi in fata angajatilor din China, care erau cei care luau toate deciziile si aveau o autoritate deplina, in pofida existentei unui management local, la nivelul companiei din Cluj.
    Eram constant presati de indeplinirea target-urilor si considerati un simplu ‘numar’. Chiar daca nu ti se spunea direct ca nu ai o performanta buna (NB: pe perioada angajarii mele, deoarece am inteles ca lucrurile s-au schimbat ulterior) – desele rapoarte cu performantele lunare iti aminteau mereu ca trebuie sa tii pasul cu angajatii chinezi pentru a nu avea probleme.
    Am ajuns la burnout? DA.. Lucram foarte mult, iar presiunea era mare, deoarece daca nu indeplineai cerințele în timp util – fiind în competitie cu birourile din China pentru a primi constant articole – riscai să nu mai primesti articole.
    Era un cerc vicios – daca nu primeai articole, nu mai puteai atinge target-ul impus.

    Imi pare extrem de rau ca moartea Alexandrei nu a tras un semnal de alarma pentru companie si ca nu s-au luat masuri pentru a-si proteja angajatii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cel mai recent episod de podcast
Citește articole cu etichetele de mai jos

Alte articole similare