Ai auzit vreodată pe cineva spunând: „Nu venim la muncă să ne distrăm, ci să muncim”? Este una dintre acele afirmații care par să aibă logică la prima vedere, dar care ignoră complet psihologia umană și dinamica performanței.
Când ai cerut ultima oară ceva și ți-au transpirat palmele? Poate era o mărire de salariu. Poate un weekend liber. Poate doar să nu mai vină mailuri sâmbătă dimineața. Dar n-ai cerut. Sau ai cerut, dar cu vocea cuiva care parcă și-a cerut scuze că respiră.
Știi vorba aia: „E doar muncă, nu trebuie să-ți placă.”
GREȘIT! Nimic nu poate fi mai departe de adevăr. Gândește-te un pic: îți petreci aproape o treime din viață muncind. Asta înseamnă mii de ore, zile, ani în care fie te simți împlinit și motivat, fie te trezești dimineața cu groază, te duci la birou pe pilot automat și numeri fiecare minut până la sfârșitul programului.
Cu toții am auzit în ultima vreme despre „restructurări” și „optimizări”. La Conferințele Hacking Work am descoperit că mulți dintre noi căutăm mai multă împlinire în carieră.
Câți dintre noi ne-am întrebat, măcar o dată, dacă jobul trebuie să ne și placă sau e suficient să ne plătească facturile? Pentru unii, munca e doar o tranzacție – „primești salariu, îți faci treaba și gata”. Pentru alții, e o parte importantă din viață și nu poate fi complet separată de starea de bine.
Incertitudinea ne stresează. Că e vorba de job, de viața personală sau de schimbările din lume, creierul nostru intră rapid în panică: luptă, fugi, îngheață sau, de ce nu, încearcă să te împrietenești cu pericolul. Toate reacțiile sunt naturale, dar nu toate ne ajută să trecem peste furtună.
România a fost construită, pas cu pas, de oameni care au avut curajul să facă primul pas. Antreprenorii care au pornit afaceri mici în ultimii ani nu au avut mereu un teren neted sub picioare. De la birocrația mereu în schimbare și taxe impredictibile până la crize economice și un context global din ce în ce mai instabil, fiecare decizie a fost un pariu pe viitor.
Să recunoaștem: frica la muncă există. Uneori e acel fior rece când șeful scrie pe Slack doar „Poți vorbi acum?”, alteori e senzația că dacă nu răspunzi la un mail duminică seara, înseamnă că nu-ți pasă de job. Fie că e vorba de concedieri, AI-ul care ne-ar putea lua joburile sau economia care face acrobații periculoase, incertitudinea ne ține în alertă.
