hacking work logo svg white with orange

Îmbătrânirea populației și scăderea natalității: Impactul asupra economiei globale

Transformările demografice afectează în mod direct sustenabilitatea creșterii economice și a sistemelor de protecție socială. Cum ne afectează asta mai precis și ce măsuri am putea lua pentru a contracara măcar o parte a efectelor negative cu care suntem pe cale să ne confruntăm?
Îmbătrânirea populației și scăderea natalității

Trăim vremuri incerte, în care conceptul de „normalitate” ni s-a remodelat deja de câteva ori. Într-o realitate caracterizată prin schimbări rapide, scăderea natalității și îmbătrânirea populației devin provocări majore pentru economiile mondiale.
Transformările demografice afectează în mod direct sustenabilitatea creșterii economice și a sistemelor de protecție socială. Cum ne afectează asta mai precis și ce măsuri am putea lua pentru a contracara măcar o parte a efectelor negative cu care suntem pe cale să ne confruntăm?

Populația îmbătrânește, natalitatea se prăbușește, iar asta rescrie viitorul economiei globale. De ce nu mai facem copii și cât de tare ne va afecta asta?

Faptul că milenialii nasc mai puțini copii decât predecesorii lor amenință să încetinească creșterea economică a Statelor Unite cu 1-2 puncte procentuale anual, pe parcursul următorului deceniu. În timp ce unii mileniali fără copii aleg să cheltuie banii economisiți pe vacanțe luxoase și alte plăceri de moment, acest tip de cheltuieli nu compensează impactul negativ al populației în scădere asupra economiei, pe termen lung. Ratele natalității în SUA scad cu aproximativ 2% pe an, o tendință care nu a arătat semne de îmbunătățire în 2023, așa cum se anticipase. Exemplul Japoniei din anii ’90, care se confruntă acum cu consecințe economice severe din cauza scăderii forței de muncă și a nivelului PIB-ului, servește ca un avertisment îngrijorător despre impactul pe termen lung al scăderii natalității.

Raportul „Demographic Outlook: 2024 to 2054” publicat de Congressional Budget Office (CBO) adaugă o perspectivă detaliată asupra aceste situații și trage un semnal de alarmă asupra faptului că populația Statelor Unite îmbătrânește, iar singura soluție pentru creșterea populației stă pe umerii altora. În esență, tot mai mulți oameni vor trece pragul de 65 de ani, iar după 2034, imigrația va fi principala sursă de creștere demografică. Acest scenariu ne dezvăluie și mai clar provocările economice și sociale viitoare, precum și cât va deveni de important, chiar și pentru marile puteri, să gândească politici publice care să abordeze corect schimbările demografice.

image 1 - Hacking Work

În ceea ce privește propria ogradă, România se confruntă cu una dintre cele mai scăzute rate ale natalității din Europa, amplificată de migrația tinerilor și de incertitudinile economice, care afectează nu doar dorința, ci și capacitatea familiilor de a avea copii.

Iar viitorul nu sună mai bine: predicțiile Națiunilor Unite spun că populațiile a 61 de țări vor scădea cu 1% sau mai mult până în 2050. Conform acestor previziuni, România ar putea avea, în 2050, aceeași populație ca după Primul Război Mondial, iar în 2100 ar putea ajunge la doar opt milioane de locuitori. Datele recensământului din 2021 au demonstrat ceea ce specialiștii anunțau deja de ceva timp – în România mai trăiesc puțin peste 19 milioane de oameni, adică la fel ca în 1966. Mai mult, o statistică a Ministerului de Externe din același an arăta că circa șase milioane de români (aproape un sfert) locuiesc în străinătate. Copiii lor sunt acum copiii altor țări.

Tendința e de scădere continuă, doborâm record după record: în 2020, s-au născut în România cei mai puțini copii din ultimul secol; în 2021, din ultimii 130 de ani; în primul semestru din 2023, cel mai mic număr din ultimii 145 de ani.

Dintr-un thread Reddit am aflat și de ce nu mai fac românii copii. Motivele sunt diverse și dureroase, iar majoritatea au de-a face cu lipsa de susținere și/ sau lipsa banilor, dar și cu neîncrederea în sistemele de bază – treimea esențială fiind formată din sistemul medical, cel educațional și infrastructură. 

image 2 - Hacking Work

Îmbătrânirea – o provocare globală

Îmbătrânirea populației devine una dintre transformările sociale semnificative ale secolului XXI, cu implicații în toate sectoarele societății.

În timp ce vârsta medie în Uniunea Europeană a crescut, datele Eurostat relevă că România se confruntă cu o îmbătrânire a populației chiar mai accelerată, punând presiune suplimentară pe resursele economice și pe sistemele de sănătate. În ceea ce privește rata de dependență a bătrânilor, definită ca raportul dintre populația în vârstă (65 ani și peste) și cea a persoanelor active (între 15 și 64 ani), a atins pragul de 30% în România, puțin sub media UE. 

image 3 - Hacking Work

Nici scăderea natalității și nici îmbătrânirea populației nu sunt însă provocări izolate pentru SUA sau România, ci tendințe globale imposibil de ignorat.

Asia se confruntă cu o îmbătrânire accelerată a populației, cu efecte vizibile asupra economiilor Japoniei, Coreei de Sud și Chinei, care se luptă să găsească forța de muncă necesară și finanțarea pentru susținerea pensionarilor.

Vedem la fel de clar că nici Germania, cea mai mare economie a Europei, nu o duce prea bine – trece printr-o criză majoră a forței de muncă, detorate îmbătrânirii populației, care a făcut ca Europa întreagă să adopte o stare încordată, de alertă.

Strategii de adaptare și soluții inovatoare

Această evoluție demografică pune presiune pe piețele de muncă, sistemul de protecție socială și structura familială, și necesită soluții inovatoare și colaborare internațională. Politici care încurajează natalitatea, precum concediile de maternitate extinse, subvențiile, facilitarea accesului la îngrijirea copilului, și măsurile de a face locuințele mai accesibile, ar putea juca un rol crucial în inversarea acestor tendințe. Exemplul Booyoung Group gigantul sud-coreean din construcții care oferă un bonus de 75.000 de dolari angajaților pentru fiecare copil, arată cum sectorul privat poate contribui activ la soluționarea crizei demografice.

Concluzie: Primul pas e conștientizarea.

Schimbările demografice cu care se confruntă lumea astăzi sunt fără precedent și necesită răspunsuri inovatoare, soluții multidisciplinare și adaptări la nivel social și economic. Prin colaborare internațională, politici publice adaptate și implicarea sectorului privat, putem aborda aceste provocări, asigurând un viitor sustenabil pentru generațiile viitoare.

Ne confruntăm azi cu un test al inovației și solidarității, în care răspunsurile vor defini conturul viitorului nostru comun. În acest context dificil, solidaritatea și inovația devin cheia spre un viitor echilibrat, în care schimbările demografice nu sunt doar provocări, ci și oportunități pentru dezvoltare, învățare și creștere.

*Imagine articol generată cu Dall-e, după un prompt Hacking Work

***

Acest articol vă este oferit de DevNest, compania de software pasionată de oameni, idei și know-how digital. Pentru toți oamenii buni pasionați de tehnologie, DevNest înseamnă evoluție și dezvoltare: Creăm oportunități. Creștem o comunitate.

image - Hacking Work
Distribuie articolul
Articol scris de

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Alte articole similare

Imaginea surprinde un moment emoționant între o mamă și un copil care se îmbrățișează, în timp ce se despart în fața unei școli din România. În fundal, se observă cele două intrări distincte ale școlii, una pentru "PROFESORI" și una pentru "ELEVI", evidențiind atât separarea emoțională, cât și fizică, în contextul școlar.

Trebuie să (re)învățăm ce este serviciul public

Care este rolul serviciului public? Exemplificăm modul eronat în care este acesta înțeles în România, pornind de la solicitarea pe care organizațiile de elevi din România au făcut-o Ministerului Educației, și anume, eliminarea intrărilor separate pentru elevi și profesori în școli.