Alertă în Europa: sănătatea mintală a angajaților este în pioneze

În ultimii 15 ani, Europa a fost marcată de 5 crize majore, punând la încercare stabilitatea și siguranța noastră. Aceste evenimente au generat incertitudini cu privire la viitor și au afectat bunăstarea angajaților la locul de muncă. Cine are cel mai mult de suferit? Sănătatea mintală precară a angajaților nu doar că îi afectează personal, ci are și un impact semnificativ asupra organizațiilor.

De foarte multe ori, muncim și suferim. De prea multe ori, muncim și suferim! Chiar dacă zâmbim la ședințe și părem funcționali după câteva cafele tari, de cele mai multe ori mintea noastră este încercată de suferințe care nu au ajuns nici măcar la urechile șefului cel mai mare.

Potrivit unui sondaj recent realizat în șase țări europene, aproximativ 40% dintre angajați se confruntă cu un risc semnificativ de sănătate mintală precară. ”Diagnosticul” acesta nu rămâne însă între pereții casei, ci este ”târât” la birou, având repercusiuni serioase asupra organizațiilor. Conform Telus Health, un angajat stresat pierde peste 60 de zile pe an în productivitate, treaba asta având consecințe palpabile asupra performanței organizaționale.

Analizând scorurile indicelui de sănătate mintală (MHI), aflăm că sănătatea psihică a angajaților din Europa a înregistrat o scădere alarmantă în ultimii ani. 38% dintre aceștia prezintă un risc ridicat de sănătate mintală precară, punând sub semnul întrebării bunăstarea lor la locul de muncă.

Cine suferă cel mai mult?

Pare că Polonia este repetenta Europei la nefericirea angajaților, întregistrând cel mai mic scor (55,5). Urmează Spania (57,1), Italia (58,4), Franța (62,3) și Germania (64,2). Olanda menține cel mai înalt nivel de sănătate mintală, cu un scor de 69,0, chiar dacă a înregistrat o scădere de 2,1 puncte față de aprilie 2023.

Îngrijorător este și faptul că 35% dintre respondenți au raportat o sensibilitate crescută la stresul post-pandemie. Această creștere a vulnerabilității la stres pune ”paie pe foc” la mediul de lucru, care devine toxic și generează un cerc vicios în care angajații devin mai predispuși la nemulțumire, cinism și conflicte interpersonale.

Alte motive care par a amenința traiul bun al europenilor sunt legate de schimbările climatice, criza financiară globală, migrație și războiul din Ucraina. Cu alte cuvinte, în ultimii 15 ani, europenii au trăit cu frici reale care le-au zdruncinat stabilitatea emoțională, crescând gradul de instabilitate și neîncredere.

Minte sănătoasă = organizație sănătoasă

Impactul unei sănătăți mintale precare în rândul angajaților se reflectă nu doar în cifrele de productivitate, ci și în dinamica organizațională. Angajații a căror sănătate psihică este pusă în pericol nu se arată dispuși să colaboreze, să inoveze sau să contribuie cu ceva pozitiv în cadrul echipei. Instabilitatea emoțională poate conduce și la alte efecte negative precum absenteismul și fluctuația angajaților.

Cum se traduce asta pentru angajatori? Simplu și clar: nefericirea angajaților este invers proporțională cu câștigurile organizației.

Este evident că starea de bine a angajaților trebuie să fie preocuparea numărul unu a organizațiilor, însă cei mai mulți dintre șefi trăiesc cu impresia că un stimulent financiar le rezolvă pe toate, iar o petrecere cu pizza ori un weekend cu bere la cabana repară suferințele psihice profunde.

Abordarea corectă a sănătății mintale este un aspect crucial, și, deși a rămas un subiect încă sensibil, gestionarea lui eficentă poate asigura un mediu de lucru sănătos și sustenabil. Prin strategii implementate pe bune, nu doar doar la nivel declarativ, companiile ar trebui să ia în serios sănătatea mintală a angajaților prin crearea unui mediu în care aceștia se simt în siguranță să vorbească deschis despre problemele lor, primind sprijinul adecvat.

***

Poți asculta informațiile din articol în acest episod al emisiunii Hacking Work Radio disponibil pe Spotify și Apple Podcasts.

Mai mult, ne poți asculta săptămânal la radio în fiecare marți, miercuri și joi la ora 10:20 la Radio România Cultural și la 07:20 la Radio România Cluj.

Imagine: Freepik.

***

Acest articol vă este oferit de Blankfactor, lider global în inovație digitală pentru fintech-uri și procesatori de plăți.

Companie americană cu prezență globală, Blankfactor își construiește o echipă puternică de inginerie software în România, având birouri în București, Cluj și Brașov și colaborând cu profesioniști de top din întreaga țară.

Blankfactor

Distribuie articolul
Articol scris de

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Alte articole similare

Cum să-ți gestionezi mai bine timpul folosind metoda „Pomodoro 25 + 5”

Ai fost vreodată atât de copleșit de sarcini încât nu știai de unde să o apuci? Iar când reușeai să te mobilizezi, apăreau tot felul de distrageri care nu te lăsau să muncești: de la notificări pe telefon, la mesaje de la colegi pe Slack sau remindere să cumperi pâine?

imagine alb negru cu un bărbat care răsfoiește un ziar pe care pe prima pagină scris „joburi false” (fake jobs)

Joburile false, practică șireată de a „motiva” angajații

Cât de departe ar merge o companie pentru a-și motiva angajații? Unii par să fi ales o strategie controversată: publicarea anunțurilor de angajare false pentru ca angajații să stea în alertă, să muncească mai mult și să-și pună pretențiile-n cui. Ce consecințe poate avea această practică?

Cum ne ajută conceptul japonez Kaizen la locul de muncă și în organizații?

Și tu vânezi rezultate imediate și schimbări în bine peste noapte? Ei bine, acestea se-ntâmplă rar și nu sunt sustenabile pe termen lung. Ce-ar fi să încercăm mai degrabă să facem pași mici pentru rezultate mari, de durată? În acest sens, conceptul japonez kaizen ne poate fi de un uriaș folos.