Estimările pentru anul 2040 sunt clare: vom avea cu aproximativ 1,7 milioane de persoane apte de muncă mai puțin decât acum, potrivit celui mai recent raport publicat de Institutul European din România.
La această situație contribuie scăderea numărului de nașteri, plecarea continuă a tinerilor în alte țări și creșterea rapidă a vârstei medii a populației. Efectele se văd deja – presiunea pe sistemele publice crește, iar potențialul nostru economic pe termen lung scade.
În același timp, are loc o schimbare tehnologică globală, una în care riscăm să rămânem în urmă dacă nu ne adaptăm. Asta pentru că, la noi, doar 28% dintre oameni au abilități digitale de bază, și doar 9% au cunoștințe mai avansate. Ne dorim o economie digitală, dar fără oameni pregătiți, asta va rămâne greu de atins.
Ce meserii vor dispărea și ce prinde contur
Odată cu scăderea populației active, dar și cu digitalizarea, multe meserii vor dispărea. Cele mai afectate vor fi joburile repetitive, care nu cer calificări înalte și care pot fi automatizate ușor – din industrie, agricultură, transport sau administrație.
În locul lor apar meserii noi: analiști de date, dezvoltatori software, specialiști în sustenabilitate, ingineri în energie regenerabilă, educatori digitali sau experți în inteligență artificială. Schimbarea nu este doar inevitabilă, ci deja vizibilă în noile industrii care se dezvoltă și în cerințele tot mai mari ale angajatorilor.
Dar nu este vorba doar de tinerii care vor intra pe piața muncii. Până în 2040, pentru a rămâne activi economic, peste 6 milioane de români, indiferent de vârstă, vor trebui să învețe abilități digitale de bază. Recalificarea și învățarea continuă nu mai sunt un bonus, ci o necesitate. Asta va însemna un efort comun din partea statului, a angajatorilor și a sistemului educațional, pentru a crea un cadru eficient de învățare, adaptat cerințelor viitorului.
România conectată și România uitată
Există și vești bune. Dacă vom lua deciziile corecte, România ar putea ajunge să își tripleze venitul pe cap de locuitor până în 2040.
Cum? Prin investiții în educație, formare profesională, inovație și digitalizare. Prin atragerea de investiții și politici inteligente care reduc diferențele dintre județele dezvoltate și cele rămase în urmă. Această creștere este posibilă doar dacă toate regiunile sunt implicate în procesul de transformare economică, nu doar cele deja avantajate.
Regiuni precum București, Cluj sau Iași beneficiază deja de ecosisteme de inovație și educație, atrag investiții și oferă oportunități profesionale bune. În schimb, județe precum Vaslui, Teleorman sau Mehedinți se confruntă cu lipsa infrastructurii, a locurilor de muncă și a oamenilor calificați. Fără o strategie care să vizeze în mod direct aceste zone, România riscă să devină o țară cu două viteze.
Investițiile în educație, digitalizare și infrastructură trebuie direcționate acolo unde este cea mai mare nevoie, nu doar acolo unde profitul este imediat. Această echilibrare trebuie să devină o prioritate importantă, dacă ne dorim o Românie care evoluează uniform și sustenabil.
Viitorul muncii e tot despre oameni
Viitorul muncii nu înseamnă doar tehnologie și algoritmi. Da, tehnologia va continua să schimbe mult lumea muncii, dar nu va înlocui oamenii. Ceea ce se va schimba este profilul acestora. Vom avea nevoie de oameni care știu să se adapteze, care au acces la educație și care sunt sprijiniți să învețe și să evolueze. În centrul acestei schimbări trebuie să rămână accesul corect la educație, oportunități reale de a învăța o meserie nouă și sprijin pentru cei mai vulnerabili în fața schimbărilor.
Dincolo de inovație, adevărata provocare este ca nimeni să nu fie lăsat în urmă – nici în orașe, nici în sate, nici în rândul celor mai în vârstă.
Viitorul muncii în România nu se va întâmpla de la sine. El trebuie gândit, susținut și construit prin politici bine puse la punct, investiții strategice și o viziune pe termen lung. Nu mai este vorba doar despre economie, ci despre echilibru social, bunăstare individuală și capacitatea unei societăți întregi de a merge mai departe fără a-și lăsa oamenii în urmă.
Sursa foto cover: Pexels.
