Un angajat stresat, deprimat sau epuizat înseamnă 60 de zile de muncă pierdute pe an

Un creier stresat, deprimat sau epuizat ne costă 60 de zile de muncă pe an. Firma în care lucrezi are grijă de sănătatea mintală a angajaților?
Angajat stresat sănătate mintală

Ar fi cazul să ne gândim mai des cât de productivi sau mai precis cât de neproductivi suntem, la muncă, atunci când sănătatea nu ne este în cea mai bună formă. Am reuși astfel să descoperim, poate cu surprindere, că afecțiunile specifice sănătății mintale sunt mult mai dăunătoare capacității noastre de muncă, decât suferințele sau problemele fizice. Când vine vorba de muncă, un creier bolnav ne costă dublu față de un corp bolnav, adică putem să pierdem productivitatea egală cu până la 60 de zile de muncă, spun cercetări recente. 

60 de zile de muncă pe an – atât poate ajunge să ne coste sănătatea mintală

Da, ați auzit bine: Un angajat stresat, deprimat sau epuizat înseamnă 60 de zile de muncă pierdute pe an. Așa că, pentru angajatori, dacă judecăm în numere mari și ne uităm la ansamblul forței de muncă, problemele de sănătate mintală ale angajaților pot determina pierderi uriașe în ceea ce privește productivitatea, adică milioane de euro anual.

Angajații tineri, parte a generațiilor Z și Millenials, pierd efectiv capacitatea de lucru egală cu o zi de muncă pe săptămână din cauza problemelor de sănătate mintală, potrivit unui studiu realizat în Marea Britanie. Tinerii britanici sub 30 de ani pierd în medie 60 de zile de productivitate pe an în comparație cu cele 36,3 zile raportate de generațiile mai în vârstă, care au un grad mai mare de senioritate. Diferența semnificativă este atribuită lipsei de sprijin adecvat pentru sănătatea mintală din partea angajatorilor, în special pentru angajații mai tineri și cei cu venituri mai mici.

Vedem așadar că problemele de sănătate mintală conduc la o pierdere de productivitate mult mai mare decât cele cauzate de problemele fizice. În plus, tinerii prezintă rate de depresie de două ori mai mari și niveluri mai ridicate de epuizare și oboseală, față de colegii lor mai în vârstă. Această situație nu afectează însă doar indivizii, ci și economia din Marea Britanie, cu un cost anual estimat la 138 de miliarde de lire sterline.

Și în Canada, în fiecare săptămână, aproximativ 500.000 de persoane nu sunt capabile să muncească la capacitatea normală din cauza problemelor de sănătate mintală. 71% dintre angajați au declarat că starea lor de sănătate mintală a afectat semnificativ capacitatea lor de a munci în ultimul an. Se estimează că numai stresul financiar, adică anxietatea angajaților cauzată de cheltuielile mari și veniturile mici, îi poate costa anual pe angajatori 1.786 de dolari per angajat în termeni de productivitate redusă și absenteism.

Well-being washing – abordarea superficială a angajatorilor

Impactul sănătății mintale asupra productivității în muncă este un subiect foarte recent apărut pe agenda publică și în zona de cercetare științifică, dar complexitatea și anvergura acestui fenomen toxic atât pentru oameni, cât și pentru companii trebuie nu doar să ne pună serios pe gânduri, ci să și ducă la abordări strategice și tactice moderne, înțelepte și eficiente, din partea angajatorilor.

Investiția în proiecte privind sănătatea mintală îmbunătățește viața angajaților și crește implicarea, productivitatea, creativitatea, eficiența, atragerea și păstrarea oamenilor în organizații. Cu toate că unii angajatori oferă instrumente de asistență pentru sănătatea mintală și 85% dintre oameni le consideră utile, doar 25% dintre angajați le și folosesc. 

Ar fi cazul să ne întrebăm în ce fel promovează angajatorii aceste instrumente de sprijin și dacă îi încurajează în mod activ pe angajați să le folosească. Hai să ne uităm fiecare dintre noi la angajatorii noștri și să analizăm concret: firmele și managerii au o abordare superficială și de ochii lumii, adică fac doar well-being washing sau oferă sprijin pe bune angajaților care sunt tot mai afectați de stresul, instabilitatea, volatilitatea și incertitudinea în care trăim și muncim cu toții, în ultimii ani?

***

Poți asculta informațiile din articol în acest episod al emisiunii Hacking Work Radio disponibil pe Spotify și Apple Podcasts.

Mai mult, ne poți asculta săptămânal la radio în fiecare marți, miercuri și joi la ora 10:20 la Radio România Cultural și la 07:20 la Radio România Cluj.

Imagine: Freepik.

***

Acest articol vă este oferit de Blankfactor, lider global în inovație digitală pentru fintech-uri și procesatori de plăți.

Companie americană cu prezență globală, Blankfactor își construiește o echipă puternică de inginerie software în România, având birouri în București, Cluj și Brașov și colaborând cu profesioniști de top din întreaga țară.

Blankfactor
Distribuie articolul
Articol scris de

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Alte articole similare

Cum să-ți gestionezi mai bine timpul folosind metoda „Pomodoro 25 + 5”

Ai fost vreodată atât de copleșit de sarcini încât nu știai de unde să o apuci? Iar când reușeai să te mobilizezi, apăreau tot felul de distrageri care nu te lăsau să muncești: de la notificări pe telefon, la mesaje de la colegi pe Slack sau remindere să cumperi pâine?

Cum ne ajută conceptul japonez Kaizen la locul de muncă și în organizații?

Și tu vânezi rezultate imediate și schimbări în bine peste noapte? Ei bine, acestea se-ntâmplă rar și nu sunt sustenabile pe termen lung. Ce-ar fi să încercăm mai degrabă să facem pași mici pentru rezultate mari, de durată? În acest sens, conceptul japonez kaizen ne poate fi de un uriaș folos.

Legitimația de Cafea: Cum să fii prezent la birou fără să fii cu adevărat acolo

Imaginează-ți că îți începi ziua de muncă cu o vizită la birou: îți bei cafeaua, schimbi câteva vorbe cu colegii și apoi te faci nevăzut. Cam asta este esența trendului „legitimației de cafea” – practica prin care angajații își îndeplinesc obligațiile legate de prezența la birou date de șefi, dar petrec cât mai puțin timp posibil acolo. Altfel spus, o metodă creativă de a „fenta” obligativitatea întoarcerii la birou. Dar de ce se întâmplă asta?