Românii nu fug de muncă, ci de locurile unde nu găsesc sens sau sprijin

Află ce-și doresc angajații români, care sunt principalele aspecte care îi determină să demisioneze și cum se simt în relația cu managerii.
Un bărbat cu barbă, îmbrăcat cu o cămașă în carouri, stă cu capul sprijinit pe brațe peste un laptop închis, părând epuizat sau adormit, într-un birou modern.

53% dintre angajații români trăiesc cu stres zilnic ridicat, 41,7% se simt frecvent obosiți și 25% dintre cei care au nevoie de concediu medical din cauza stresului aleg să nu îl solicite, arată studiul Romanians@Work realizat de CareerShift HUB pe 566 de respondenți din diverse regiuni ale țării și din diaspora.

Mai mult, 32% identifică burnoutul ca motiv principal pentru a părăsi locul de muncă, iar pentru 35,2% lipsa sensului este principalul motiv. Cu toate acestea, pentru 36,4% dintre respondenți lipsa curajului este o barieră reală în calea schimbării carierei.

În 2025, românii nu mai cer doar siguranță financiară, ci o validare profundă a valorilor și a demnității lor personale. Studiul arată o schimbare profundă în raportul dintre angajați și organizații: sensul, respectul și echilibrul emoțional au devenit noile criterii de loialitate. 

Iar costul inacțiunii angajatorilor este real: 62% dintre angajați își doresc o schimbare, dar nu au un plan pentru ea, iar 19,8% se simt complet blocați în carieră. Doar 11,8% evoluează cu o direcție clară, în timp ce 23,9% se află într-un proces de reinventare profesională.

Managerii români care evită dialogul despre dezvoltarea carierei (31%) adâncesc această stare. În plus, 73% dintre angajați nu au acces sau nu știu de existența programelor interne de dezvoltare, iar 73% consideră „cultura toxică” drept principal red flag organizațional.

Datele arată 5 zone esențiale de intervenție care pot schimba cu adevărat experiența profesională din companiile românești:

  1. Crearea unui mediu deschis pentru discuții despre carieră – cu întâlniri regulate pentru a vorbi clar despre dezvoltare, antrenarea managerilor în abilități conversaționale și urmărirea atentă a calității dialogului între lideri și echipe.
  2. Dezvoltarea unui leadership empatic și comunicare clară – prin programe dedicate de inteligență emoțională pentru manageri, workshop-uri care să identifice și să elimine obstacolele în comunicare și evaluări periodice ale relațiilor din echipe.
  3. Construirea unei culturi a bunăstării la locul de muncă – cu sprijin real pentru sănătatea mentală, politici flexibile care să prevină stresul și burnout-ul, și ritualuri care aduc echipa mai aproape, dincolo de task-uri.
  4. Folosirea tehnologiei cu responsabilitate – prin comunicare clară și training pentru implementarea AI, programe care să ajute angajații să se adapteze fără teamă și ghiduri etice care să susțină automatizarea cu respect față de oameni.
  5. Oferirea transparenței și previzibilității în carieră – cu trasee clare de promovare, feedback constant și procese deschise pentru recunoaștere și creștere profesională, astfel încât fiecare să știe exact pe ce drum merge.

Sursă imagine cover: Vitaly Gariev on Unsplash.

Distribuie articolul

Scris de

  • Izabella Lukács

    Izabella e content writer și marketing specialist. Scrie și editează newsletterele Hacking Work alături de colegii ei, coordonează și organizează conținutul editorial, prelucrează episoade de podcast și mai stoarce idei crețe printre două articole. În timpul liber, are grijă de site-ul personal și scrie și trimite newsletterele CooltCluj și Coolturalist. Deși pare idealist, speră la un viitor cu oameni mai empatici, responsabili și senini.

    Articole publicate

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cel mai recent episod de podcast
Citește articole cu etichetele de mai jos

Alte articole similare