Siguranța psihologică scade în momente grele – cum o protejăm în echipe?

Chiar și în organizațiile cu o cultură sănătoasă, siguranța psihologică se fisurează ușor în perioade de restructurare sau schimbare de procese. În tranziții precum migrarea la un nou sistem apar tensiuni inevitabile: roluri rediscutate, autoritate redistribuită, rutină perturbată. În astfel de contexte ambigue, oamenii tind să se retragă – de teamă „să nu spună ceva greșit”. Cum facem să protejăm siguranța psihologică în echipele noastre, în cele mai dificile momente?
cum păstrezi siguranța psihologică în echipe, pe perioada tranzițiilor

Studiile lui Edmondson & Lei (2014) arată că în aceste momente critice, liderii au responsabilitatea directă de a menține spațiul psihologic deschis. Nu e vorba doar despre „să comunicăm mai mult”, ci despre a face realmente loc pentru exprimare și eroare.

Trei intervenții rapide pot face diferența:

  1. Clarifică regulile jocului – spune explicit ce greșeli sunt acceptabile și care sunt așteptările reale de la echipă în timpul tranziției. Lipsa de claritate creează frică
  2. Schimbă formatul întâlnirilor – în loc de update-uri liniare, alocă 10 minute disconfortului, lăsându-i să vorbească întâi pe cei mai tăcuți;
  3. Normalizează nesiguranța – spune clar: „E firesc ca schimbarea să ne scoată din ritm. Nu e o problemă să fim nesiguri acum.”

Provocarea ta, pentru a trece de la intenție la impact: organizează în următoarele 30 de zile două sesiuni de feedback rapid și măsoară sentimentul de siguranță psihologică printr-un sondaj simplu. Raportați concluziile și ajustați ritualurile pentru a transforma schimbarea continuă într-un proces colaborativ și sustenabil.

Folosește chestionarul dezvoltat de Amy Edmondson (1999), cu 7 itemi care evaluează cât de în siguranță se simt oamenii să-și asume riscuri, să spună ce gândesc, să ceară ajutor sau să colaboreze eficient (cu răspunsuri pe o scală de la „foarte neadevărat” la „foarte adevărat”).

Rezultatele pot evidenția vulnerabilități critice în climatul echipei și pot ghida ajustări concrete: 

  1. Dacă faci o greșeală în această echipă, ți se reproșează adesea. (scor inversat)
  2. Membrii acestei echipe pot aduce în discuție probleme și subiecte dificile.
  3. Persoanele din această echipă îi resping uneori pe alții pentru că sunt diferiți. (scor inversat)
  4. Este sigur să-ți asumi riscuri în această echipă.
  5. Este dificil să ceri ajutor celorlalți membri ai acestei echipe. (scor inversat)
  6. Nimeni din această echipă nu ar acționa intenționat împotriva eforturilor mele.
  7. Lucrând cu membrii acestei echipe, abilitățile și talentele mele unice sunt apreciate și utilizate.

Utilizarea acestui chestionar vă poate oferi o perspectivă clară asupra nivelului actual de siguranță psihologică în echipele voastre. Iar folosit pe termen mai lung, vă poate arăta clar dacă „vă faceți bine” sau e nevoie să interveniți mai profund.

L-ai folosit? Scrie-ne în secțiunea de comentarii cât ți s-a părut de util și care ți-au fost cele mai puternice concluzii cu care ai rămas.

Sursă foto copertă: GroupSixty

Distribuie articolul

Scris de

  • Ana-Maria Briciu este Specialist Learning & Development la Iron Mountain România, unde dezvoltă și implementează programe de formare axate pe leadership, creștere personală și dezvoltarea abilităților de lucru în echipă. Cu o experiență diversă, de la event planning și copywriting la coaching și management de comunități, Ana-Maria aduce o perspectivă holistică asupra procesului de învățare. Este pasionată de crearea unor medii sigure și interactive în care oamenii pot învăța autentic, explorându-și potențialul și cultivându-și curiozitatea. Consideră că succesul profesional înseamnă echilibru și asumare, iar munca sa reflectă această filosofie prin programe care pun accent pe empatie, autenticitate și bunăstare.

    Articole publicate

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cel mai recent episod de podcast
Citește articole cu etichetele de mai jos

Alte articole similare