hacking work logo svg white with orange

Efectul stresului și epuizării: 3 din 10 angajați se dau bolnavi când nu sunt

Ți s-a întâmplat vreodată să te dai bolnav ca să scapi de muncă pentru câteva zile? Aproape o treime (30%) dintre angajații britanici recunosc că și-au luat concediu medical atunci când nu erau bolnavi sau intenționează să facă treaba asta în viitor.
Un angajat care se dă bolnav.


Tu cum stai la capitolul ăsta? Care crezi că este cauza acestui comportament extrem de răspândit? Da, putem să cădem de acord că unii oameni sunt pur și simplu puturoși și vor căuta mereu metode de a tăia frunze la câini contra salariu. Dar cei mai mulți dintre cei care folosesc acum această metodă chiar au o problemă de sănătate și nu știu cum să o rezolve.

Ne dăm bolnavi pentru lucruri serioase.

Cei mai mulți angajați incluși în studiul făcut în Marea Britanie declară fals că au o problemă medicală, dar se învoiesc pentru lucruri, totuși, foarte serioase: 40% s-au dat bolnavi din cauză că se simțeau epuizați, 31% au avut nevoie de o pauză de odihnă de la lucru, 23% s-au văzut nevoiți să o facă pentru a ajunge la diverse întâlniri sau consultații programate, 17% au avut nevoie de timp pentru a avea grijă de copii sau de un membru al familiei care era bolnav, și doar 8% au folosit-o pentru a scăpa de o prezentare pentru care nu se simțeau pregătiți sau pentru a evita finalizarea muncii la termenul stabilit.
Dintre cei care s-au învoit, 45% și-au luat până la o săptămână de concediu. O treime (31%) și-au luat până la trei zile, iar 17% și-au luat liber mai puțin de o zi.


Adrian Matthews, șeful departamentului de beneficii pentru angajați de la MetLife UK, subliniază că stresul, scăderea productivității și lipsa de implicare sunt semne comune ale epuizării angajaților, iar angajatorii ar trebui să acorde o atenție deosebită acestor aspecte, pentru că riscul este de a-și îmbolnăvi angajații în mod real.

„În timp ce plecarea în concediul de odihnă ar trebui să fie încurajată la locul de muncă și este o parte vitală pentru a putea avea un echilibru între rezolvarea sarcinilor de acasă și a celor de la locul de muncă și pentru a păstra sănătatea mintală, este important să înțelegem dacă există probleme mai mari la bază. Nu numai că ar putea exista angajați care se chinuie din cauza epuizării sau a grijilor legate de îngrijirea copiilor, dar aceste zile de concediu medical se pot acumula rapid și ar putea să coste în mod semnificativ companiile, cu pierderi atât de timp, cât și de bani și cu posibilitatea de a avea probleme de retenție pe termen lung”, explică Adrian Matthews.


Un director al unei companii de consultanță în HR a declarat că angajații nu ar trebui să fie nevoiți să își ia concediu medical pentru a ajunge la o programare sau pentru a rezolva probleme urgente privind îngrijirea copiilor: „Numărul mare de persoane care fac gestul drastic de a-și lua o zi de concediu medical sugerează că există o lipsă de încredere sau de flexibilitate în multe companii”, spune consultantul.

Ce pot face angajatorii pentru a se feri de astfel de „minciunele”?

O soluție pentru această problemă ar fi ca angajatorii să ofere un program de lucru flexibil pentru ca angajații să poată rezolva astfel de probleme, fără a fi nevoiți să se învoiască și să mintă cu privire la motivul concediului medical. În plus, este esențial să ofere un mediu de lucru sănătos și sprijin constant pentru ca oamenii să nu ajungă în burnout sau să nu fie nevoiți să mintă că se simt rău pentru a evita o situație care le provoacă disconfort.


Acum, că am înțeles contextul, te invit să te gândești: tu ce altceva crezi că ar mai trebui să facă angajatorii? Orice idee creativă și durabilă este binevenită, caută platformele Hacking Work și trimite-ne mesajul tău, promitem că îl vom duce mai departe către toți cei care ne urmăresc.

***

Poți asculta informațiile din articol în acest episod al emisiunii Hacking Work Radio disponibil pe Spotify și Apple Podcasts.

Mai mult, ne poți asculta săptămânal la radio în fiecare marți, miercuri și joi la ora 10:20 la Radio România Cultural și la 07:20 la Radio România Cluj.

***

Acest articol vă este oferit de Blankfactor, lider global în inovație digitală pentru fintech-uri și procesatori de plăți.

Companie americană cu prezență globală, Blankfactor își construiește o echipă puternică de inginerie software în România, având birouri în București, Cluj și Brașov și colaborând cu profesioniști de top din întreaga țară.

Blankfactor
Distribuie articolul
Articol scris de

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Alte articole similare

o imagine cu o diplomă pătată de cafea care reprezinta ideea că școala vieții e cântărește mai mult decât o diplomă în unele cazuri, la angajare.

Școala vieții pare a fi tot mai importantă la angajare

Competențele încep să conteze mai mult pentru angajatori decât diploma pe care o deții. Oficial, tot mai multe companii renunță să le mai ceară candidaților diplome universitare, în cazul în care aceștia pot demonstra că au cunoștințele și competențele necesare pentru a îndeplini sarcinile unui job.

echilibrul precar dintre viața de acasă și ambiția profesională face parte dintre provocările mamelor pe piața muncii

Mama pe piața muncii din România: penalizată pentru ambiție și devotament.

Mamele din România se confruntă cu o realitate plină de contradicții, iar ambiția profesională și devotamentul față de familie sunt adesea văzute ca obiective incompatibile. Într-o țară care oferă unul dintre cele mai lungi concedii maternale din lume, paradoxul se ascunde în detaliile unei reintegrări marcate de nedreptăți. Adaugă la asta povara suplimentară a muncii casnice și a îngrijirii copiilor, iar tabloul vieții de mamă devine unul al suprasolicitării constante și al luptei pentru echilibru. Articolul nostru explorează realitățile cu care se confruntă mamele pe piața muncii din România, complexitatea rolurilor pe care le îndeplinesc în eterna căutare de soluții pentru a jongla eficient între carieră și familie.

Ciclul de viață al unei echipe: Modelul FSNP al lui Tuckman

Ciclul de viață al unei echipe: Modelul FSNP al lui Tuckman

Explorăm modelul FSNP al lui Tuckman, o călătorie de la formarea echipei la atingerea performanței. Un ciclu din viața fiecărei echipe, divizat în patru etape esențiale: Forming, Storming, Norming și Performing.