hacking work logo svg white with orange

Săptămâna de lucru se termină tot mai des cu „Vinerea leneșă”

Tu cât de productiv ești vinerea? Și cât de mult îți ia să-ți rezolvi sarcinile într-o zi de vineri, față de alte zile ale săptămânii? Așa-i că-ți amâni câteva dintre ele pentru ziua de luni? Studii recente arată că vinerea este ziua în care ne scade semnificativ pofta de muncă și, implicit, se reduce nivelul de productivitate. Ce efecte are acest fenomen și cum putem trăi cu el?
un bărbat care și-a întins brațele pe masă, și-a sprijinit bărbia pe unul dintre brațe și se uită plictisit spre ecranul unui laptop

Cercetătorii de la Texas University au analizat efectul zilei de vineri asupra motivației și au observat scăderea productivității, indiferent de locul de muncă, fie că angajații sunt la birou sau lucrează de acasă. Fenomenul „Vinerea leneșă” este o mare problemă din punct de vedere financiar pentru organizații, dar și pentru economia Statelor Unite ale Americii. Conform cercetărilor, „vinerea leneșă” sau „vinerea neproductivă” produce pierderi de aproape 2 trilioane de dolari. 

Soluții pentru ”Vinerea leneșă”

Soluțiile pentru a contracara această tendință sunt multiple, iar numeroase companii testează diverse metode de a repara acest neajuns. Unii manageri aleg să „dea milităria jos din pod” și să cheme angajații care lucrează de acasă la birou în fiecare vineri, cum a făcut grupul de companii Frasers în 2022. O inițiativă un pic naivă, de parcă „vinerea leneșă” ar fi conștientă că n-are voie să existe în birouri. 

Managerii grupului de firme Frasers au susținut că postările de pe rețelele de socializare ale angajaților arătau că aceștia se relaxau în timpul programului de lucru, acesta fiind motivul pentru care au decis să-i oblige să vină la birou. Un alt exemplu recent este Deutsche Bank, care a interzis lucrul de acasă atât vinerea, cât și lunea. Rezultatele? Niciun progres în productivitate, oamenii pot fi la fel de leneși vinerea și dacă îi chemi la birou.

La polul opus, există companii care iau decizii mai inspirate. Oyster este una dintre companiile din ce în ce mai numeroase care caută soluții pentru a atenua scăderea productivității în zilele de vineri. Aceasta a adoptat conceptul de “vinerea fără ședințe”, care le oferă angajaților mai mult timp pentru a finaliza sarcinile de la finalul săptămânii, fără distrageri. Această abordare, împreună cu alte strategii, cum ar fi oferirea de după-amieze libere în zilele de vineri, arată o tendință de creștere a productivității în ultima zi lucrătoare a săptămânii.

Steven Fitzgerald, președinte al Habanero Consulting Group, a declarat că renunțarea la ședințele de vineri ajută echipele să profite mai mult de ziua de lucru și crește și moralul acestora. Putem să considerăm, așadar, că dacă sărim frecvent dintr-o ședință în alta nu îi oferim creierului nostru spațiu să gândească. 

Unele companii testează posibilitatea de a scurta programul de lucru în zilele de vineri și de a oferi după-amieze libere angajaților. „Am putea obține la fel de multă productivitate din patru zile și jumătate pe cât obținem din cinci zile”, spune Mark Benden, profesor de sănătate a muncii și mediului profesional la Texas University. 

Angajații companiei Eventbrite au liber în prima vineri din fiecare lună, acesta fiind un beneficiu pe care îl apreciază foarte mult. Și apar din ce în ce mai multe exemple de acest fel. 

E limpede, așadar că vinerea suntem cu toții puțin mai leneși și că toată lumea se confruntă cu această problemă. Întrebarea noastră e: de ce nu scurtăm ziua de vineri, dacă tot ne dovedim mai productivi muncind doar jumătate din zi? 

Deci, cum este ziua ta de vineri?

E la fel de leneșă ca a multora? Cum ar fi să propui acest subiect de dezbatere în cadrul echipei tale? Crezi că ar fi pozibil să generezi o schimbare în mai bine? Sunt întrebări care cu siguranță ne vor ajuta să ne cunoaștem mai bine și să construim o atmosferă de încredere și performanță în echipele în care lucrăm. Fiindcă performanța, astăzi, în tot mai multe domenii, nu înseamnă să lucrăm mult timp, ci să lucrăm inteligent, eficace și eficient. 

***

Poți asculta informațiile din articol în acest episod al emisiunii Hacking Work Radio disponibil pe Spotify și Apple Podcasts.

Mai mult, ne poți asculta săptămânal la radio în fiecare marți, miercuri și joi la ora 10:20 la Radio România Cultural și la 07:20 la Radio România Cluj.

***

Acest articol vă este oferit de Blankfactor, lider global în inovație digitală pentru fintech-uri și procesatori de plăți.

Companie americană cu prezență globală, Blankfactor își construiește o echipă puternică de inginerie software în România, având birouri în București, Cluj și Brașov și colaborând cu profesioniști de top din întreaga țară.

Blankfactor
Distribuie articolul
Articol scris de

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Alte articole similare

o imagine cu o diplomă pătată de cafea care reprezinta ideea că școala vieții e cântărește mai mult decât o diplomă în unele cazuri, la angajare.

Școala vieții pare a fi tot mai importantă la angajare

Competențele încep să conteze mai mult pentru angajatori decât diploma pe care o deții. Oficial, tot mai multe companii renunță să le mai ceară candidaților diplome universitare, în cazul în care aceștia pot demonstra că au cunoștințele și competențele necesare pentru a îndeplini sarcinile unui job.

echilibrul precar dintre viața de acasă și ambiția profesională face parte dintre provocările mamelor pe piața muncii

Mama pe piața muncii din România: penalizată pentru ambiție și devotament.

Mamele din România se confruntă cu o realitate plină de contradicții, iar ambiția profesională și devotamentul față de familie sunt adesea văzute ca obiective incompatibile. Într-o țară care oferă unul dintre cele mai lungi concedii maternale din lume, paradoxul se ascunde în detaliile unei reintegrări marcate de nedreptăți. Adaugă la asta povara suplimentară a muncii casnice și a îngrijirii copiilor, iar tabloul vieții de mamă devine unul al suprasolicitării constante și al luptei pentru echilibru. Articolul nostru explorează realitățile cu care se confruntă mamele pe piața muncii din România, complexitatea rolurilor pe care le îndeplinesc în eterna căutare de soluții pentru a jongla eficient între carieră și familie.

Ciclul de viață al unei echipe: Modelul FSNP al lui Tuckman

Ciclul de viață al unei echipe: Modelul FSNP al lui Tuckman

Explorăm modelul FSNP al lui Tuckman, o călătorie de la formarea echipei la atingerea performanței. Un ciclu din viața fiecărei echipe, divizat în patru etape esențiale: Forming, Storming, Norming și Performing.