România, în topul fericirii mondiale, dar solidaritatea lasă de dorit
România a făcut un salt impresionant în clasamentul mondial al fericirii, ocupând locul 35 din 147 de țări în 2025. Asta reprezintă una dintre cele mai mari îmbunătățiri din ultimele două decenii. Alături de noi, printre țările care au înregistrat cele mai mari creșteri ale fericirii se numără Serbia, Bulgaria, Georgia și Letonia, ceea ce reflectă o tendință generală de creștere a satisfacției vieții în Europa de Est.
Fericirea noastră nu vine însă fără probleme. Generozitatea rămâne un punct sensibil pentru români. În clasamentul mondial, ocupăm locul 110 la ajutorul acordat străinilor și 119 la donații către organizații de caritate. Când vine vorba de voluntariat, suntem aproape ultimii – pe locul 140. Deși viața noastră pare să se fi îmbunătățit, suntem încă reticenți când vine vorba să oferim sprijin celor din jurul nostru.
Nici la capitolul încredere nu stăm prea bine. Când sunt întrebați „Dacă ți-ai pierde portofelul, cât de probabil consideri că ar fi returnat de…?”, românii sunt destul de sceptici. Credem că avem o șansă mai mare să-l primim înapoi de la un vecin (locul 86) decât de la un străin (locul 87). În mod surprinzător, cea mai mare încredere o avem în poliție, ocupând locul 49.
Trenduri globale: ce se întâmplă în restul lumii?
În ansamblu, fericirea globală e în creștere, însă inegalitatea fericirii în interiorul țărilor a crescut cu 25% în ultimele două decenii. Diferențele în satisfacția vieții devin tot mai evidente.
Pandemia ne-a făcut pe toți să fim mai buni și solidari, lucruri care, chiar dacă au mai scăzut recent, continuă să rămână peste nivelurile dinaintea pandemiei. Studiul ne arată faptul că oamenii sunt mult mai corecți decât ne așteptăm noi să fie. Și actele de bunăvoință, precum donarea, voluntariatul și ajutarea străinilor, au rămas cu aproximativ 10% mai comune decât nivelul de dinainte de pandemie.
Țările nordice continuă să domine topul fericirii, cu Finlanda pe primul loc pentru al șaptelea an consecutiv, urmată de Danemarca, Islanda și Suedia. Nordicii nu doar că au un nivel ridicat de trai, dar sunt și foarte uniți, darnici și deschiși. De exemplu, finlandezii sunt printre cei mai dispuși să returneze un portofel pierdut.
Un alt lucru interesant evidențiat în raport este legătura dintre mesele luate împreună cu ceilalți și fericire. Persoanele care iau masa frecvent în compania altora sunt considerabil mai fericite decât cele care mănâncă singure. În Statele Unite, proporția celor care iau toate mesele singuri a crescut cu 53% din 2003 până în 2023, ceea ce contribuie la o scădere a stării de bine generală. O masă împărtășită cu cineva drag nu doar că ne aduce mai aproape, dar alungă și sentimentul de izolare.
Relația dintre împărtășirea meselor și evaluarea vieții în întreaga lume. Fericirea și satisfacția în viață cresc odată cu creșterea numărului meselor luate împreună cu cei dragi. (Sursa: World Happiness Report 2025).
Un semnal de alarmă important: tot mai mulți tineri se simt singuri și fără sprijin. În 2023, 19% dintre ei au spus că nu au pe nimeni pe care să se bazeze – cu 39% mai mulți decât în 2006. În același timp, numărul deceselor din cauze legate de disperare (suicid, abuz de alcool și droguri) rămâne ridicat în țări precum Statele Unite și Coreea de Sud.
Ce avem de învățat
Raportul Mondial al Fericirii din 2025 ne dă de gândit: chiar dacă lumea e mai fericită în general, diferențele dintre țări rămân uriașe. Țările nordice se mențin în top pentru că pun accent pe comunitate, încredere și generozitate. În multe alte țări, inclusiv România, solidaritatea și încrederea socială rămân provocări importante.
Pentru a continua să fim tot mai fericiți, ar trebui să investim mai mult în construirea unei societăți bazate pe încredere și generozitate. Consolidarea legăturilor comunitare și promovarea empatiei ar putea fi pași importanți spre o societate mai fericită și mai unită.
În același timp, nu putem ignora un aspect esențial: petrecem o mare parte din viață la muncă. Fericirea nu ar trebui să fie rezervată doar pentru timpul liber — merităm să fim bine și la job. A vorbi deschis despre ce ne face să ne simțim împliniți, sprijiniți și motivați la locul de muncă e un pas esențial.
Sursa imagine cover: Unsplash.
