1. Cum stăm la capitolul satisfacție la locul de muncă?
Satisfacția angajaților români a rămas relativ constantă în ultimul an, cu o ușoară scădere a entuziasmului față de angajatori. Cei mai mulți angajați (63%) își evaluează experiența de muncă ca fiind pozitivă, aspect care indică o percepție favorabilă asupra mediului de lucru, conform studiului Salary and Employment Behavior 2025, realizat de Brainspotting, la care au participat 1114 respondenți.
Studiul a inclus în principal membri de echipă (64%), alături de manageri (15%) și șefi de echipă (14%). 46% dintre respondenți au peste 10 ani de experiență și 18% între 6 și 10 ani. Din punct de vedere geografic, aproape jumătate dintre participanți (48%) sunt din București, urmat de Cluj, Iași, Timișoara și alte orașe, din diverse industrii non-IT.
Un segment important de angajați (34%) este foarte mulțumit de angajator și le-ar recomanda mediul de lucru și altora. Pe de altă parte, 22% au o percepție negativă și semnalează posibile nemulțumiri legate de condițiile de lucru, oportunitățile de creștere sau cultura organizațională.
Deși nivelul general de satisfacție se menține, angajatorii au oportunitatea de a transforma angajații mulțumiți, dar pasivi, în ambasadori activi. Dezvoltarea profesională, implicarea și îmbunătățirea culturii organizaționale sunt doar câțiva factori care pot revitaliza loialitatea și entuziasmul echipelor.
2. Siguranța la locul de muncă și factorii care influențează plecarea angajaților
Rata fluctuației angajaților a scăzut semnificativ în ultimul an, de la 22% în ianuarie 2024 la 13,6% în ianuarie 2025, lucru care sugerează o creștere a stabilității locurilor de muncă. Mai mult, 69% dintre angajați nu și-au schimbat jobul în ultimii trei ani. Acest aspect reflectă fie un grad mai mare de satisfacție, fie oportunități externe mai puțin atractive. Pentru cei care au făcut o schimbare, salariul a fost principalul motiv (32%), urmat de epuizarea profesională (12%), nepotrivirea cu valorile companiei (10%) și relațiile cu managerii (9%).
Doar 2% dintre schimbările de job s-au datorat concedierilor sau restructurărilor, iar relațiile din echipă nu au fost un factor semnificativ, ceea ce indică faptul că majoritatea plecărilor au fost voluntare.
Încrederea în stabilitatea locului de muncă rămâne relativ ridicată, 4 din 10 respondenți se simt în siguranță. Totuși, 17% sunt îngrijorați că și-ar putea pierde locul de muncă, iar 29% adoptă o poziție neutră și se pregătesc pentru eventuale schimbări. În acest context, e esențial ca oameni să aibă o atitudine flexibilă în ceea ce privește cariera și să-și dezvolte continuu competențele, pentru a se putea adapta la o piață a muncii în continuă evoluție.
3. De ce nu aplică angajații, deși oportunitățile există?
Numărul mediu de procese de recrutare la care participă un candidat activ a crescut de la 1,3 în 2023 la 1,5 în 2024. Totuși, 60% dintre respondenți nu au aplicat la un nou loc de muncă în ultimul an. Tendința sugerează fie o stabilitate crescută, fie o reticență mai mare față de schimbare, aspecte pe care angajatorii ar trebui să le ia în calcul în strategiile lor de atragere a talentelor.
Pentru cei care au căutat activ un nou job, șansele de a ajunge în faza finală de recrutare au fost relativ bune: 51% dintre candidați au primit o ofertă. Cu toate acestea, aproape 3 din 10 candidați nu au ajuns până în această etapă, ci au întâmpinat blocaje în procesul de selecție.
Un aspect interesant este că cei mai mulți dintre cei care au primit oferte nu le-au acceptat, 74% au ales să rămână la actualul angajator. Acest lucru arată că, deși oamenii sunt curioși să vadă ce opțiuni au, schimbarea locului de muncă nu este o decizie ușoară.
Motivul principal pentru respingerea ofertelor a fost salariul sub nivelul așteptărilor (31%), iar stabilitatea locului de muncă a contat pentru 19% dintre respondenți. Printre restul motivelor s-au numărats și nepotrivirea cu valorile companiei sau unii factori personali.
Flexibilitatea rămâne esențială: 11% dintre candidați au refuzat oferte pentru că implicau mersul la birou. În același timp, doar 5% au ales să rămână pentru că au primit o contraofertă salarială mai bună de la angajatorul actual. Acest lucru ne arată că loialitatea pe termen lung nu e bazată pe creșteri salariale, ci mai degrabă pe un pachet de beneficii care se mulează pe nevoilor angajaților.
În ansamblu, piața muncii își păstrează dinamismul: aproape 4 din 5 profesioniști ar putea fi convinși de oferta potrivită.
4. Ce te face un angajator atractiv: salariul, oportunitățile de creștere, grija pentru bunăstare
81% dintre români acordă prioritate salariului. Cu toate acestea, angajații apreciază mult inițiativele de bunăstare (63%), oportunitățile clare de creștere în carieră (62%) și investiția în formare (59%). Așadar, nu ajunge să oferi salarii mari dacă oamenii nu au cum să se dezvolte pe termen lung și nu se simt sprijiniți în acest proces.
În plus, implicarea în proiecte complexe cu tehnologii noi (49%) și locația biroului (43%) contează pentru 49%, respectiv 43% dintre angajații români.
Din punct de vedere al obiectivelor personale, oamenii prioritizează creșterea salariului și echilibrul între muncă și timpul liber. Învățarea continuă joacă și ea un rol important, 44% dintre angajați își doresc să dobândească noi competențe tehnologice, iar 37% vor să exploreze diferite domenii prin noi roluri sau proiecte.
Avansarea în carieră nu e de neglijat: 32% își doresc să coordoneze proiecte, iar 31% urmăresc fie specializarea într-un domeniu, fie asumarea unor roluri de leadership. Antreprenoriatul atrage 17% dintre respondenți, în timp ce 15% sunt interesați de implicarea în comunitatea IT și 10% doresc să creeze produse noi.
Per ansamblu, companiile care oferă salarii corecte, sunt atente la oportunitățile de creștere și dezvoltare în carieră și la starea de bine a angajaților și creează contexte în care le oferă autonomie echipelor au mai multe șanse să aibă angajați loiali, care merg cu drag la muncă.
5. Creșteri salariale modeste, schimbări în acordarea bonusurilor
Creșterile salariale din 2024 au fost mai modeste comparativ cu anul precedent, cele mai multe situându-se între 0% și 10%. În schimb, creșterile salariale consistente au devenit mai rare, doar 9% dintre angajații români au primit o majorare între 10%–15%, cele peste 15% fiind aproape inexistente. Stagnarea și reducerile salariale au devenit mai frecvente în 2024 – 25% dintre respondenți nu au primit nicio majorare, iar 5% s-au ales cu diminuarea salariului. Aceste date reflectă o abordare mai prudentă a angajatorilor, determinată probabil de presiunile economice și necesitatea reducerii costurilor.
Bonusurile anuale sunt, în continuare, o componentă importantă a pachetelor de compensare. Cu toate acestea, criteriile pentru acordarea bonusurilor s-au schimbat, evaluările individuale, vechimea, rezultatele companiei și succesul proiectelor nu mai cântăresc atât de mult în luarea acestor decizii.
Aceste schimbări indică o restructurare a politicilor de bonusuri, acestea devenind mai puțin previzibile și mai dependente de factori economici generali. În acest context, angajatorii trebuie să identifice metode eficiente pentru a menține motivația angajaților.
Dacă ne uităm la perspectivele financiare personale, 39% dintre angajați se așteaptă la stagnare, iar 22% anticipează o înrăutățire a situației. Doar 30% cred că veniturile lor vor crește cu un nivel modest.
6. Beneficii oferite de angajatori versus beneficii dorite de angajați
Printre beneficiile oferite de angajatori cel mai des regăsim munca de acasă (76%), tichetele de masă (74%), zile de concediu suplimentare (63%), abonamentele medicale (58%) și asigurările (52%).
Deși echilibrul dintre muncă și timpul liber este menționat ca beneficiu (37%), mulți încă se străduiesc să-l atingă. Alte avantaje includ bugete pentru formare, pachetele de acțiuni și acoperirea serviciilor stomatologice.
Când vine vorba de beneficiile dorite de angajați, stabilitatea financiară și flexibilitatea sunt prioritare. Al 13-lea salariu este cel mai atractiv (66%), urmat de opțiunile de lucru de acasă (64%) și zilele de concediu suplimentare (61%). Echilibrul dintre muncă și timpul liber și posibilitatea de a lucra de la distanță sunt, de asemenea, apreciate.
Mulți angajați își doresc acoperire medicală pentru întreaga familie și apreciază asigurarea medicală și tichetele de masă. De asemenea, sunt interesați de stimulentele financiare pe termen lung, cum ar fi opțiunile de acțiuni și bugetele pentru formare. Programele de beneficii flexibile și acoperirea dentară câștigă teren, în timp ce facilitățile de la birou și posibilitatea de a lucra part-time sunt mai puțin atractive.
7. Interesul pentru PFA sau SRL e împărțit
În această zonă, interesul rămâne mixt, 26% dintre respondenți iau în considerare această opțiune și 8% spun că nu ar dori să lucreze într-un alt mod. Cu toate acestea, există și nesiguranțe: 25% dintre respondenți se tem din cauza lipsei de cunoștințe, pentru 18% schimbările fiscale sunt un factor descurajator și neatractiv, în timp ce 27% spun că munca prin PFA sau SRL nu îi atrage deloc. Mai mult, 5% au făcut tranziția de la freelancing la angajare tradițională.
8. Opt din 10 angajați vor să lucreze în regim hibrid sau remote
Preferința pentru munca hibridă rămâne dominantă, 51% dintre respondenți preferă să lucreze hibrid. Munca complet de la distanță este în continuare foarte dorită, 32% dintre angajați vor să lucreze complet remote.
Deși companiile fac eforturi mai mult sau mai puțin eficiente pentru a-și aduce angajații din nou la birou, doar 4% dintre români preferă să lucreze doar de la sediul companiei, semn că munca tradițională rămâne tot neatractivă. Interesant este faptul că 12% preferă un model de lucru bazat pe sarcini sau proiecte, care se aliniază cu interesul pentru freelancing și structuri de angajare flexibile.
Numărul mediu de zile de muncă la distanță pe săptămână a rămas stabil între ianuarie 2024 și ianuarie 2025. Munca complet la distanță scăzut de la 43% în 2024 la 37% în 2025, aspect care reflectă trecerea către aranjamente mai hibride. Am înregistrat scăderi și la numărul angajaților care lucrează în întregime la sediu (de la 12% la 7%).
Raportul Salary and Employment Behavior 2025 a fost realizat de Brainspotting în perioada ianuarie-februarie 2025 folosind metoda chestionarului online și a fost aplicat unui număr de 1.114 respondenți.
- Raportul pentru sectorul IT poate fi descărcat gratuit de aici.
- Raportul pentru sectorul non-IT poate fi descărcat gratuit de aici.
Cum vezi tu piața muncii din România în 2025 și în următorii ani? Observi schimbări în jurul tău? Ți-ai regândit strategia profesională? Scrie-ne în comentarii!
Sursă imagine cover: Freepik.
