hacking work logo svg white with orange

Fenomenul BoredOut: oameni care se plictisesc la scârbiciu

Te-ai plictisit vreodată la job? Să te plictisești la muncă poate fi de multe ori mai dăunător decât să muncești până la epuizare. Află ce este fenomenul BoredOut și ce trebuie să înțelegem din el.
fenomenul boredout

Acest articol a fost publicat inițial pe blogul dorusupeala.ro.

Tot mai mulți oameni suferă de afecțiuni ale sănătății mintale, cauzate de muncă. Stresul, anxietatea, depresia și cazurile de burnout sunt tot mai frecvente, fiind cauzate mai ales de volumul uriaș de informație digitală pe care creierul nostru nu mai face față să îl prelucreze, dar și de izolare, lipsa conexiunilor umane profunde, volumul uriaș de muncă, cerințele unor șefi obsedați de control și procedurile greoaie.

Dincolo de BurnOut, însă, un fenomen nou își face loc cu mult avânt în lume, ocupând tot mai mult spațiu în conținutul distribuit de oameni pe rețelele sociale: Plictiseala la serviciu pare a afecta milioane de oameni. Poate părea paradoxal, dar hashtag-ul #boredout (care se poate traduce ca #plictisitlaloculdemuncă) a avut aproximativ 470 de milioane de vizualizări pe TikTok zilele trecute, într-o lume în care majoritatea oamenilor se simt stresați și suprasolicitați și comunică folosind hashtagul #BurnedOut.

Pare că trăim într-o lume a muncii ruptă în două tendințe îngrijorătoare, niciuna sănătoasă. Ori suntem cu nervii întinși la maximum de sarcini fără sfârșit și deseori fără sens și luptându-ne cu șefi mult prea depășiți și exigenți, fie nu avem de lucru și ne învârtim plictisiți în scaunul de birou gândindu-ne cât suntem de lipsiți de provocări profesionale reale. 

Trebuie să înțelegem însă că noul fenomen „BoredOut” nu este dovada faptului că oamenii nu au efectiv  ce să muncească, ci este ilustrarea dezarmantă a faptului că munca nu este adaptată capacităților lor. Dacă epuizarea este caracterizată de supra-stimulare, plictiseala de astăzi este caracterizată de sub-stimulare. 

Cei care se regăsesc în această situație sunt în general tineri cu potențial de a face mai mult, pe care managerii îi blochează în roluri cu atribuții limitate, lipsite de creativitate sau de o contribuție profesională relevantă pentru expertiza, inteligența și interesele lor.

Plictiseala la muncă poate părea un fenomen nevinovat, chiar dezirabil lipsit de toxicitate. Dar nu este așa, dimpotrivă. Profesorul de management Andrew Brodsky, de la Universitatea Texas afirmă că plictiseala la locul de muncă poate fi la fel de dăunătoare ca epuizarea profesională

Trebuie să  fim îngrijorați de acest fenomen și să îl tratăm cu multă seriozitate, fiindcă angajații demotivați de munca și rolul lor ajung să dezvolte sentimente negative față de activitatea lor și o relație nesănătoasă cu munca, ceea ce poate duce la afecțiuni psihice la fel de grave precum cele cauzate de suprasolicitare. În plus, manifestările negative ale acestor angajați pot afecta reputația organizației, satisfacția clienților și, pe termen lung, pot compromite viitorul acelui angajator.

Mi se pare evident că fenomenul BoredOut este o consecință a managementului de slabă calitate. Atunci când te plictisești fiindcă nu găsești sens, inițiativă și autonomie în munca ta, nu înțelegi ce ținte are compania și cum definiți voi acolo succesul, este mai mult decât limpede că șeful tău nu prea își face treaba, poate fiindcă nici el nu prea înțelege ce caută pe-acolo și de ce își primește salariul.

***

Poți asculta informațiile din articol în acest episod al emisiunii Hacking Work Radio disponibil pe Spotify și Apple Podcasts.

Mai mult, ne poți asculta săptămânal la radio în fiecare marți, miercuri și joi la ora 10:20 la Radio România Cultural și la 07:20 la Radio România Cluj.

Imagine articol generată cu Dall-e.

***

Acest articol vă este oferit de Blankfactor, lider global în inovație digitală pentru fintech-uri și procesatori de plăți.

Companie americană cu prezență globală, Blankfactor își construiește o echipă puternică de inginerie software în România, având birouri în București, Cluj și Brașov și colaborând cu profesioniști de top din întreaga țară.

Blankfactor
Distribuie articolul
Articol scris de

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Alte articole similare

Cluj People & Culture Society #4, 15 mai – cronica evenimentului

Cea de-a patra ediție a Cluj People & Culture Society a adunat peste 100 de oameni din industria HR, manageri și antreprenori, într-un eveniment cald, informal și revelator. 2 speakeri, 1 invitat surpriză, peste 2 ore de informații relevante, întrebări curajoase și multe perspective noi de a privi lumea.

Cât e corect să așteptăm după o promovare?

Te simți cumva blocat în carieră? Anii trec, dar tu simți că stai pe loc, pentru că promovarea de la job nu mai apare? Azi aflăm cât timp ar fi corect de fapt să aștepți pentru o promovare. Unii experți spun că 2 ani e suficient, alții mizează pe 3-4 ani – dar există un răspuns universal valabil? Hai să vedem ce concluzii putem trage.