Recunosc cinstit că prima oară când am auzit despre gândirea critică, am crezut că se referă la căutarea intenționată a fisurilor din faptele și raționamentul celorlalți. Cu alte cuvinte, să cauți nod în papură și să găsești defecțiuni în modul în care ceilalți gândesc și raționează.
Gândire critică – competență valoroasă în piața muncii
E greșit, foarte greșit să înțelegem gândirea critică în acest mod. De fapt, suntem victimele unei traduceri automate și neinspirate: gândirea noastră nu trebuie să fie critică la adresa altora, ci mai degrabă să se uite atent chiar la felul în care chiar noi gândim. Cu alte cuvinte, dacă este să căutăm fisuri în raționamentul cuiva, fix noi suntem aceia la care trebuie să ne uităm cu foarte multă atenție.
Explorăm astăzi împreună conceptul de gândire critică, ca să înțelegem cum putem să dezvoltăm această competență care este tot mai valoroasă în piața muncii. Oamenii capabili de gândire critică sunt mai valoroși în plan profesional, sunt mai interesanți pentru angajatori și, s-a demonstrat deja în practică, sunt capabili să producă performanțe profesionale și de business mult superioare celorlalți.
Sunt multe surse foarte bine documentate științific și cu numeroase exemple și studii de caz care explică gândirea critică și beneficiile ei. Pentru episodul de astăzi am folosit ca sursă de inspirație cartea THINK AGAIN, Regândește-te, scrisă de Adam Grant, unul dintre cei mai străluciți gânditori ai zilelor noastre, profesor de psihologie organizațională la universitatea Wharton.
De obicei, spunem că un om este inteligent dacă dispune de o cunoaștere bogată și are abilitatea de a gândi și a învăța. Ei bine, Adam Grant spune că, într-o lume atât de dinamică precum cea în care trăim azi, aceste lucruri nu mai sunt suficiente. Iar dacă vrei să fii inteligent cu adevărat, trebuie să îți educi și să exersezi constant capacitatea de a regândi, a te dezvăța și a te răzgândi.
Cum putem să ne antrenăm gândirea și să ne păstrăm mintea deschisă? Adam Grant are o rețetă cu trei metode:
1. Gândește ca un om de știință.
Asta înseamnă să îți tratezi opiniile ca ipoteze de lucru și să consideri că orice decizie iei este de fapt un experiment. Știm bine că, în lumea științifică, există bunul obicei de a căuta dovezi solide pentru orice afirmație, dar și bunul obicei de a pune la îndoială convingerile și de a testa valabilitatea lor, în diferite contexte.
Așa trebuie să ne raportăm și noi la ideile noastre: să le apărăm cu argumente logice și solide, dar și să fim pregătiți să le îmbunătățim, atunci când realizăm că ele nu corespund realității, în anumite situații. La fel și cu deciziile: să hotărâm bazându-ne pe argumente și logică, dar să fim dispuși să recunoaștem când aceste decizii nu sunt cele mai bune și să fim dispuși să le modificăm.
2. Combină inteligent încrederea cu modestia.
Este bine să ai încredere în ideile tale și să le susții cu probe și argumente, dar adaugă la asta o atitudine modestă și tolerantă și ascultă și alte opinii, acceptând sincer că uneori te poți înșela sau că lucrurile s-au mai schimbat de la o vreme, fără ca tu să îți dai seama.
Ferește-te de sindromul Dunning-Kruger, cel care îi face pe incompetenți să se creadă extraordinar de competenți, doar pentru că sunt incapabili să deschidă ochii și să vadă lucrurile și din altă perspectivă.
3. Construiește-ți o rețea socială care să te țină treaz și să ajute să evoluezi.
Adună lângă tine oameni isteți, curioși, curajoși, diverși, cu care să porți discuții pline de valoare și sens și care să te provoace constant să îți îmbunătățești ideile și convingerile. Conflictele de idei și opinii sunt foarte bune, atâta vreme cât le păstrăm într-o logică a dezbaterii civilizate, cu argumente și nu le lăsăm să deraieze în ciondăneală orgolioasă cu efecte toxice în plan emoțional.
Obiceiul de a aborda situațiile din mai multe unghiuri, de a lua în considerare mai multe perspective și chiar de a ne pune la îndoială constant propriile convingeri este extrem de sănătos. Ne dorim ca în echipele noastre să avem dezbatere intensă și curiozitatea de a căuta mereu abordări noi. Rutina și obiceiul lui ”lasă că merge și-așa” nu au cum să ne ajute să progresăm.
De aceea e bine să avem în echipele noastre oameni care aduc mereu idei proaspete și perspective noi, chiar dacă energia lor ni se pare uneori exagerată și pasiunea de a răsturna mereu lucrurile ne deranjează confortul.
Adam Grant spune că noi, oamenii, avem tendința naturală de a ne lăsa gândirea să lenevească. Confortul status-quo-ului, conservatorismul și delăsarea, ignoranța și dorința de a nu îi deranja pe ceilalți cu curiozitatea și apetența noastră pentru schimbare ne fac uneori să băltim păgubos într-un univers al unor convingeri prăfuite.
Doar proștii au certitudini și convingeri ferme pe aproape orice temă de discuție. Iar când acestea sunt și susținute agresiv, ajungem rapid la fanatism și extremism. Știm bine că fanatismul este foarte direct legat de lipsa civilizației și educației moderne și deseori cauzat de îndoctrinare religioasă sau politică.
Oamenii care au idei puține și fixe sunt de fapt victimele unor procese aproape diabolice de spălare a creierelor, în care se folosește frica pentru a îi ține departe de explorarea alternativelor și li se inoculează ura pentru orice idee nouă care nu corespunde propagandei ce le controlează mințile.
Nu putem progresa decât dacă ne deschidem mintea pentru a descoperi peisaje noi, idei proaspete, perspective diferite, oportunități diverse și oameni care ne oferă alternative. A fi dispuși să ne răzgândim sau să ne îmbunătățim convingerile înseamnă de fapt să ne dezvoltăm cunoașterea și să descoperim drumul spre progresul personal sau colectiv.
Așa că înainte de a respinge o opinie diferită de a ta sau o idee nouă, mai gândește-te o dată: poate că informațiile pe care le ai nu sunt complete și poți instala în propriul computer o versiune nouă și mai performantă a sistemului de operare, care să îți de acces la instrumente și facilități care te pot face mai performant, mai capabil, mai împlinit și mai fericit.
Lumea se schimbă cu tot mai mare viteză, iar noi trebuie să ținem pasul cu aceste schimbări, pentru a rămâne activi în jocul social și profesional. Dacă refuzăm să evoluăm și ne oprim din învățare, rămânem în urmă și devenim foarte ușor inutili și irelevanți. Iar învățarea continuă presupune o minte deschisă, pregătită să accepte că nu știe chiar tot și să îmbrățișeze informațiile noi și ideile proaspete, care ne ajută să progresăm și să mergem mai departe.
Imagine: Freepik.
***
Acest articol vă este oferit de Blankfactor, lider global în inovație digitală pentru fintech-uri și procesatori de plăți. Companie americană cu prezență globală, Blankfactor își construiește o echipă puternică de inginerie software în România, având birouri în București, Cluj și Brașov și colaborând cu profesioniști de top din întreaga țară.
