Poate să sune contraintuitiv ce o să vă spun astăzi, dar o să descoperim împreună că drumul spre creativitate trece prin plictiseală. Și, mai mult decât atât, în ultimii ani suntem mai puțin creativi fiindcă nu mai reușim să trăim starea de plictiseală profundă, cea de la care pornește inițiativa creativă. Studii recente arată că ecranele digitale, asaltul informațional și accesul la distrageri constante și cât se poate de diversificate au eliminat din viața noastră starea de plictiseală profundă – ceea ce ne face mult mai mult rău decât bine.
Cercetătorii se pun de acord asupra faptului că am pierdut ceva extrem de valoros odată cu dispariția capacității de a experimenta plictiseala. Deși poate fi neplăcută, ea este esențială pentru stimularea gândirii creative, a cunoașterii și dezvoltării personale. Istoria ne arată că cele mai multe opere, descoperiri și invenții definitorii pentru omenire nu ar fi fost posibile, dacă cineva nu s-ar fi plictisit teribil la un moment dat.
Cum poate fi plictiseala benefică?
La locul de muncă, plictiseala este adesea privită ca o stare contraproductivă care provoacă disconfort, produce decizii riscante, greșeli costisitoare și accidente declanșate din neatenție sau din lipsa de concentrare. Un studiu recent a constatat o legătură între plictiseala la locul de muncă și epuizare, precum și scăderi ale satisfacției profesionale și o dorință crescută de a demisiona.
Cercetările recente arată însă că plictiseala – atunci când este gestionată în mod constructiv – are și multe părți bune. Momentele de plictiseală pot oferi o pauză sau un scurt răgaz pentru creier și corp. Un sentiment de plictiseală poate crea spațiul necesar pentru a visa cu ochii deschiși, ceea ce poate da naștere la creativitate, idei noi și inovație.
Cei interesați să aducă puțină plictiseală benefică în viața lor trebuie să înțeleagă că nu orice fel de plictiseală este bună, iar abordarea superficială sau leneșă a lucrurilor nu este automat generatoare de valoare. Momentele de plictiseală pot fi văzute ca oportunități care te ajută să te relaxezi și îți oferă ocazia de a reveni pur și simplu în momentul prezent. Folosește momentele de plictiseală pentru intenții pozitive, de exemplu luându-ți un moment pentru a face exerciții de respirație sau făcând o altă activitate pe care o găsești interesantă.
Cercetătorii spun că atunci când starea de plictiseală presupune relaxare, ea contribuie la odihnă și recuperare, în special în zilele aglomerate. Este un prim pas necesar pentru a trece la plictiseala curioasă, pe care o trăiești atunci când ai o mică stare de nerăbdare, urmată de căutarea activă a unor acțiuni și activități distractive, menite a atenua experiența negativă a sentimentului de inactivitate și inutilitate. Ei bine, faza de plictiseală curioasă are rezultate pozitive, cum ar fi creativitatea, inovația și dezvoltarea personală.
În procesul creativ, „leneveala” are rostul ei strategic
Cu plictiseala ne întâlnim cu toții, orice meserie și loc de muncă am avea. Toate joburile au anumite elemente care sunt monotone, frustrante sau pur și simplu plictisitoare și, uneori, aceste sarcini trebuie îndeplinite și depășite pentru a ajunge la „lucrurile bune”, care ne plac mai mult. Dacă te plictisești constant, încearcă să valorifici situația prin modificarea tipului, varietății, complexității sau importanței sarcinilor pe care le ai. Ai putea evita în mod intenționat plictiseala căutând, imaginând și susținând idei noi la job, ceea ce poate stimula abilitățile și potențialul de lider. Reflecția și implicarea pot să contracareze sentimentul de lipsă de sens pe care l-ai putea simți atunci când te plictisești.
Plictiseala poate naște soluții creative la problemele care ne stau pe creier (fie ele legate de muncă sau de viața personală). De exemplu, mulți oameni susțin că găsesc soluții grozave la probleme importante în timp ce fac duș. Acest lucru se datorează faptului că mintea lor este liberă să hoinărească în timp ce corpul lor este angajat într-o altă sarcină. Atunci când ești la duș, nu ai alte distrageri, nu te poți juca pe telefon. Creierul se gândește la ceva aproape fără efort și, adesea, vine cu soluții la probleme la care nu le-ai găsit rezolvare în mod activ și conștient.
Și mai trebuie să știi ceva, esențial pentru creativitate: ideile bune apar mai ales după ce sunt ”puse la incubator”: concret, te gândești la problemă, apoi o abandonezi intenționat și o lași în rafturile memoriei ca temă neefectuată. Ai să observi ulterior că, absolut la întâmplare, vei conecta acea problemă cu o idee cu care te întâlnești într-un moment de plictiseală.
Învățăm așadar că, în procesul creativ, „leneveala” are rostul ei strategic. Creativitatea presupune și momente de lâncezeală bine proporționate. A nu face nimic concret, a ne plimba fără un traseu precis, a ne juca sau a petrece timpul glumind, alergând, ascultând un podcast sau citind o carte sunt fazele de plictiseală activă care produc valoare intelectuală. Așadar, plictiseala este bună, dacă nu e leneșă.
***
Poți asculta informațiile din articol în acest episod al emisiunii Hacking Work Radio disponibil pe Spotify și Apple Podcasts.
Mai mult, ne poți asculta săptămânal la radio în fiecare marți, miercuri și joi la ora 10:20 la Radio România Cultural și la 07:20 la Radio România Cluj.
Imagine articol generată cu Dall-e.
***
Acest articol vă este oferit de Blankfactor, lider global în inovație digitală pentru fintech-uri și procesatori de plăți.
Companie americană cu prezență globală, Blankfactor își construiește o echipă puternică de inginerie software în România, având birouri în București, Cluj și Brașov și colaborând cu profesioniști de top din întreaga țară.
