În această ediție am avut alături de noi doi oameni veseli, luminoși și profesioniști, fiecare pe zona lui – pe Claudiu Butacu – inginer, cofondator – EFdeN & energiaTa și George Bonea – copywriter, storyteller, scriptwriter. Am descoperit împreună cum să construim un brand puternic pe un teren dificil precum sustenabilitatea, cum să scriem povești memorabile care să rămâna în mintea și sufletul oamenilor, dar și cum să folosim înțelept umorul, în marketing și publicitate.
Vârsta e doar un număr și limita e cerul
Claudiu Butacu este un lider în domeniul ingineriei și sustenabilității, cu o bogată experiență în promovarea locuințelor accesibile și eficiente din punct de vedere energetic. Absolvent al Executive MBA de la Maastricht School of Management România, Claudiu își folosește cunoștințele pentru a forma tineri în abordarea modernă și creativă a problemelor globale legate de sustenabilitate și schimbări climatice.
Prin 2010, ne-am dat seama că ar trebui să schimbăm lucrurile, că în România lucrurile nu se fac, așa că am ales să le facem noi. Ne-am dat seama că dacă vrem să schimbăm ceva cu adevărat, trebuie să ne implicăm.
Descarcă prezentarea lui Claudiu Butacu – Cum construiești un brand sustenabil
Claudiu ne-a vorbit despre decizia lui de a contribui la schimbare prin EFdeN – un brand în care au crescut peste 1000 de tineri până acum. La fiecare 2 ani, echipa se reinventează, iar media de vârstă este de 22 de ani. Acești tineri au reușit, pas cu pas, să reprezinte România la cele mai prestigioase competiții internaționale de case și chiar să vină acasă cu titlul de campioni mondiali.
Tinerii își dau seama că pe la 20 de ani s-au născut într-o generație în care sunt un pic datori față de toate lucrurile care sunt pe planeta asta.
O nouă lege și un nou comportament: PROSUMATOR
EFdeN a fost conceput pe scaune de plastic total nesustenabile, într-un sediu lângă o cantină, nu chiar într-un garaj, pe model american. De-a lungul anilor au început să construiască casă după casă, să transporte total nesustenabil acele casele, în diverse colțuri ale lumii (Madrid, Versailles, Dubai, Germania). În 2016 și-au dat seama că ei construiesc case cu panouri fotovoltaice și în România nu exista legislație pentru panouri fotovoltaice. Ca să autorizeze primele panouri, au fost nevoiți să facă dosar de parc fotovoltaic. Pe propria casă.
Deținem case, stăm în case, ne plac casele. Se știe, românii au cel mai mare procent de proprietari de case. Și atunci ne-am dat seama că ar trebui să identificăm oportunitatea de a schimba mentalitățile în CUM se construiesc casele. Pentru că ușor, ușor ne dăm seama că să schimbi mentalități înseamnă să fii foarte diferit în lumea de astăzi.
Împreună, au reușit să lucreze la o strategie energetică națională, să impună schimbarea legii și să se adopte termenul de prosumator – producător de energie pe care o și consumă. Toate astea la doar 25 de ani. Au construit cea mai mare comunitate de prosumatori și an de an lansează ghiduri și exemple de bune practici care să ajute românii să ajungă astăzi la peste 120.000 de prosumatori. Toți cei care au panouri fotovoltaice și nu parcuri, persoane fizice și juridice, produc azi mai multă energie decât două reactoare nucleare din România.
Există însă mereu și dificultăți mai mult sau mai puțin văzute: După zece ani în care România n-avea ce căuta la competiția de case din Dubai, în 2014 locul întâi a fost luat de un francez, care a spus așa: << Mulțumim partenerilor, profesorilor, părinților și românilor – că n-au terminat casa la timp.>> Am întârziat două zile, eram văzuți ca favoriți și de pe locul 1 ne-am dus pe locul 19 din 20.
Despre casele pasive
E cineva într-un ONG? Și aveți nevoie de sponsorizări? Și vi se spune că sunt bani gratis? Sau că sunteți pe la coadă, că să vedem dacă mai rămân pentru voi? Ei, noi am spus că sponsorizările nu sunt așa.
Claudiu și echipa sa cred că a primi o sponsorizare te face să fii partener. Și ei nu cer bani, ci oferă lucruri pentru a deveni parteneri în sponsorizare. Această abordare i-a ajutat să strângă 6 milioane de euro și să ajungă pe coperta Forbes Magazine. Și deși au făcut primul milion în 2014, nu sunt milionari. Astfel au reușit să schimbe un pic paradigma de cum strâng fonduri și cum se poziționează atunci când vine vorba de a vinde R&D – Research and Development. Cu aceste fonduri, Claudiu și echipa EFdeN au construit case pasive, în care singura factură care se cere plătită să fie cea de internet. Dar ne-au promis că vor găsi o rezolvare și pentru asta.
Suntem proiectul care în 10 ani a avut peste 1000 de tineri formați și în care avem 3 femei în board și un singur bărbat, avem fete pe motostivuitor și avem mai multe fete pe șantier decât băieți. Și sunt mult, mult mai sărgăincioase. Au fost clișee pe care le-am spart rând după rând.
Ei cred că sustenabilitatea, acest cuvânt clișeic – unde Claudiu este profesor și despre care, concomitent scrie articole că nu se poate preda – e legată de metacompetențe și de lucruri pe care le transformi într-o învățare experiențială. Lucrurile normale, cei care fac normal lucrurile, greșesc, atunci când vine vorba să vrei să inovezi.
Pitch: Cât de importantă este facilitarea grafică?
Cristina Labo este artist, trainer și în principal facilitator grafic. A ajuns să facă asta încercând foarte multe lucruri care nu i s-au potrivit prea bine, însă care au ajutat-o să ajungă la concluzia că ce-i place să facă este să deseneze, să asculte și să sumarizeze.
Există foarte multă informație peste tot și e destul de greu să o navigăm. În facilitare grafică se folosesc desene, schițe, scheme, orice grafic împreună cu text pentru a facilita comunicarea – pentru a ajuta mesajul să ajungă către oamenii pe care vrem să-i activăm. Dacă vrei să descoperi mai multe despre activitatea Cristinei, o găsești aici.
Mică pauză publicitară
Am lansat Hacking Wine, alături de prietenii de la desprevin.ro, care ne-au ajutat cu personalizarea unor băuturi savuroase. În cadrul ultimul eveniment, cele mai generoase donații către cauza Booktruck au fost premiate cu sticle de Hacking Wine.
Desprevin.ro ne ajută să schimbăm lumea în mai bine pentru copiii din sate defavorizate, dar misiunea lor principală este să ofere companiilor experiențe out of the box prin vinuri personalizate, degustări de vin cu twist, cursuri personalizate și orice fel de invenții care împletesc creativ nevoile corporate cu experiențele legate de vin.
Cum îți poți antrena creativitatea?
George Bonea a pornit pe drumul scrisului ca jurnalist, însă, cum îi place să recunoască, „omul din greșeli învață”. Ocazional mai face stand-up – iar asta se vede în orice tip de conținut livrează – și în cea mai mare parte a timpului este copywriter, storyteller și scrie scenarii pentru diverse. Lucrul de care este cel mai mândru este că a terminat un master în sociologie cu tema cercetării percepției luxului în penitenciare. Se ocupă și de un doctorat axat pe discrepanțele din publicitatea stradală, în cartierele sărace vs. cartierele bogate: În cartierele sărace, sunt mai multe reclame la pariuri, vedem după aceea cum impactează asta societatea, și nu e de bine.
Unul dintre cele mai valoroase și imediat aplicabile idei cu care am rămas: Pentru a fi creativ, e foarte important să ieși din bula ta, din zona de confort. Ascultă trap, manele, mergi la evenimente la care în mod normal nu te-ai duce. Și pune-ți multe întrebări, de ce-uri: de ce sunt oamenii într-un fel, de ce ascultă asta, de ce se comportă așa?
E foarte important și să citești orice îți pică-n mână, cât mai variat. Dacă citești doar cărţi de self development, de evoluție personală și mai ales poveștile de succes ale altora, nu o să înveți prea multe. Dacă înveți doar cum a reușit Bill Gates sau Steve Jobs, nu o să știi decât cum au reușit ei. Cu alte cuvinte: trebuie să te păstrezi un pic mai deschis, să te uiți la documentare, să citești mai multă eseistică, chiar dacă nu neapărat statistică sau cercetare de pe Google Scholar, așa cum face George. Nu te feri să mergi puțin mai adânc în probleme care sunt legate de targetul pentru care lucrezi, de societatea în care lucrezi.
Descarcă prezentarea lui George Bonea – Creativitate, copywriting, storytelling
Cei dintre voi care aveți un business sau vreți să faceți un business, dacă vreți ca business-ul vostru să aibă un tone of voice mai vesel, mai degajat, și să atingeți un target mai tânăr, eu vă încurajez să vă angajați un cringe-o-metru. Așa l-am botezat eu. Un cringe-o-metru este un tânăr, de cele mai multe ori e un zoomer, care simte când tu ești cringe, când nu comunici cum trebuie.
Un alt aspect despre creativitate este că nu poate să te placă toată lumea și e și sănătos. Uneori e bine să te disociezi de cei pe care nu vrei să te placă, pentru a câștiga un capital de imagine datorat tocmai faptului că nu te place cine trebuie. Dacă tu nu vrei să te placă oamenii care mănâncă eugenii, spui că eugenile sunt nașpa și or să te placă și cei care urăsc eugenile. Și ți-ai fidelizat o categorie. Evident, e important cum o spui, ce tip de glumițe faci despre asta sau ce tip de observații.
Dar dacă vrei să te placă toată lumea, inevitabil o să pari foarte dubios și fals și nu te va mai plăcea nimeni. Iar publicul zilelor noastre, cel care crește, tânărul consumator, tânărul cumpărător, el miroase deja de ceva ani brandurile care încearcă să fie prea bune, prea ca la țară.
Ce NU este un copywriter?
Copywriterul nu scrie texte care vând. Nu poți să spui că fiind copywriter sau învățând copywriting pentru 3,99 dolari – redus de la 1000 de euro – înveți să faci texte care vând. Ai nevoie de imagini, ai nevoie de o întreagă poveste, toate astea împreună pot vinde. Singurul text care vinde e „gratis”: Ăsta e singurul text care vinde și nici măcar ăsta, că dacă n-ai bani să-l boostezi ca să ajungă la mai mulți oameni, să vadă mai mulți oameni că e gratis, ai scris doar un GRATIS.
Copywriter-ul nu te învață să faci postări de social media. Evident că acum există un întreg nomenclator de oameni care se ocupă de social media manager. Sunt foarte mulți oameni care fac foarte multe lucruri într-o campanie sau pentru un brand. Când cineva îți spune să fii copywriter ca să scrii postări de social media, e prea puțin spre deloc și în continuare e destul de greșit ca exprimare.
Niciunul dintre prietenii pe care am și oamenii cu experiență cu care lucrez nu predau copywriting pe 3,99$. Sunt cursuri ori foarte scumpe, ori n-o fac pentru că este un întreg proces, sunt ani de zile.
Un copywriter este, cum spunea și antropologul Clifford Gertz, un omnivor cultural. Trebuie să fii cât mai deschis, să înțelegi cât mai multe obiceiuri, cât mai multe culturi, să nu judeci și să fii curios: nu poți să te uiți doar peste niște date și la cum au făcut campanii în alte țări și să spui, lasă că traducem și vedem, noi adaptăm că românul e prost sau nu e prost, depinde cum aveți voi agenda personală și biasurile. Dar asta spun, trebuie să fiți cât mai deschiși să aflați cât mai multe lucruri despre oameni.
Bun, atunci ce face un copywriter?
Indiferent că faci postări de social media sau că te ocupi de lucruri care țin de strategia unui brand sau branding, în primul rând trebuie să ieși din zona de confort și trebuie să te documentezi. George ne-a oferit și un exemplu extrem de interesant. În cabinetul stomatologic pe care îl frecventează, o cercetare a dezvăluit că oamenii credeau că prețurile sunt prea mari. George i-a sugerat proprietarei să schimbe muzica din cabinet, trecând de la pop la muzică simfonică și să poarte uniformă. După aceste schimbări, oamenii au perceput serviciul ca fiind mai accesibil și chiar au observat o reducere a prețurilor – chiar dacă aceasta nu a existat.
În același timp, în agențiile din țara asta, sunt bărbați care lucrează pentru produse de igienă intimă pentru femei și o fac foarte bine pentru că înțeleg target-ul, sunt femei care lucrează foarte bine pentru branduri de alcool care vorbesc preponderent cu bărbați dintr-o anumită categorie socială și o fac foarte bine, pentru că sunt deschise să facă chestia asta.
Asta este un copywriter, un fel de paharnic social. Testezi conceptul înaintea consumatorului final, conceptul pe care tu l-ai făcut, și te asiguri că produsul e în regulă și conform, adică dacă eu n-aș consuma chestia asta, atunci nu e ok. Desigur, există și excepții.
Pulsul post eveniment
Încheiem cronica cu o informație prețioasă primită în încheierea prezentării de la George Bonea, o rețetă foarte simplă pentru care ai nevoie de: roșii cherry, feta, iaurt grecesc, mentă, ulei de măsline, pâine. Pui roșiile în tigaie cu puțin ulei și le lași să se coacă vreo 7 – 8 minute la foc mediu. Într-o farfurie amesteci iaurt grecesc, feta, mentă proaspătă, ulei de măsline. Scoți roșiile și le așezi peste iaurt. Prăjești ușor pâinea în uleiul din tigaie. Te bucuri de viață.
Pe data viitoare, cu sau fără bruschete, să ne revedem curajoși!
***
Cu ocazia fiecărui nou eveniment pe care îl realizăm, încurajăm donațiile pentru o cauză care vorbește frumos despre educație, bun simț și accesibilitate. Datorită valorilor pe care le împărtășim, am ales să sprijinim Booktruck – biblioteca mobilă, care duce lectura direct în locurile cele mai greu accesibile, în sate izolate și fără biblioteci, dându-le copiii șansa să se îndrăgostească de lectură. Ne-am propus ca într-un an să strângem o donație de 5000 euro, sumă prin care comunitatea SPOR adoptă un sat și face posibil ca Booktruck să poată merge acolo lună de lună, timp de un an de zile, să ajute copiii să descopere bucuria cărților.
Donează și tu, aici.
***
Pentru a vă putea oferi acest eveniment așa cum am făcut-o, în sprijinul nostru au venit cu bucurie: Blankfactor, Cluj Business Campus, Devnest, RebelDot, Hosterion, Cloudflight, Iron Mountain, Energobit, HAP! de la Vlad, Allu, De la Ferma, Fornetti, ALCHEMICO, Produse Moldovenești, Gorgeous Villa, ZĂ KUP, Gelu Covrigelu.
Foto & video: Liviu Cotoi, Mihai Udubașa și Bianca Maghear.
Evenimentul este organizat de SPOR – Școala pentru Oameni Responsabili și a fost prezentat de Doru Șupeală și Ioana-Cristina Szabo.
