Instituții sub semnul întrebării: ce răspunde Inspecția Muncii despre MDPI, Atos și ITM București

Pe data de 10 iunie, în urma campaniei de informare a publicului despre tragedia petrecută la MDPI și a numeroaselor încercări eșuate de comunicare cu ITM București, am organizat un episod special Hacking Work Live, transmis online.

Original, planul nostru pentru acest episod special era să dezbatem pe larg atitudinea ITM București, împreună cu gazda noastră, Doru Șupeală și invitata Ioana Hedeșiu, avocat specializat în dreptul muncii, Barou Timiș.

Însă, spre surpriza noastră, în ultimul moment, cu doar câteva zeci de minute înainte de începerea transmisiunii, în urma corespondenței noastre cu Ministerul Muncii, doamna Larisa Papp, inspector general de stat adjunct al Inspecției Muncii, și doamna Monika Batliner, inspector de muncă în cadrul aceleiași instituții, au anunțat că doresc să participe în direct la discuție, în calitate de reprezentante oficiale ale Inspecției Muncii.

Reprezentantele Inspecției Muncii s-au alăturat doar audio, refuzând să activeze conexiunea video.

Vă invităm să citiți parcursul conversației noastre cu reprezentații Inspecției Muncii.

De ce nu avansează ancheta în cazul MDPI?

Hacking Work:

„Hacking Work poartă o corespondență cu ITM București încă de pe data de 5 mai. După o lună și două săptămâni de încercări de comunicare, este prima dată, astăzi, când aflăm de la dumneavoastră că ancheta nu s-a finalizat la 8 luni de la producerea incidentului din cauza faptului că nu a fost transmis rezultatul certificatului medico-legal de la IML București.

Vi se pare normal ca doar după 6 săptămâni de corespondență să aflăm acest răspuns?”

Ministerul Muncii:

„Noi am răspuns imediat solicitării dumneavoastră. Informarea pe care ați primit-o este transmisă încă de vineri după-amiaza (6 iunie) de Inspecția Muncii, iar noi suntem aici astăzi pentru comunicare și nu avem nimic de ascuns.”

Hacking Work:

„În aceste șase săptămâni de corespondență cu ITM București, niciodată nu ni s-a oferit această informație referitor la întârzierea certificatului medico-legal. De ce nu a fost în stare Constantin Bujor, inspector șef ITM București, să ne spună asta de la început, clar și transparent? 

Este normal ca în 8 luni de la incident să nu fie în stare această instituție pe care dvs. o coordonați să ceară acest document în mod repetat de la IML?”

Ministerul Muncii:

„Înainte de a-i da cuvântul pentru detalii tehnice colegei mele Monika Batliner, vreau instituțional să mă lămuriți cu o problemă. Dumneavoastră spuneți că din 5 mai până acum nu v-a comunicat nimic ITM București până astăzi? Conținutul unei comunicări este un aspect, și aici putem purta o conversație. Este deja o zonă de nemulțumire sau de dorință de a completa un răspuns.”

Informații de interes public – sau ocolirea lor sistematică?

Hacking Work:

„ITM-urile din subordinea dumneavoastră refuză categoric să ofere orice răspuns cetățenilor sau presei sub pretextul că orice cerere nu este cuprinsă într-o așa-numită „Listă a documentelor care conțin informații de interes public” din Legea 544/2001, pe care au născocit-o.”

Ministerul Muncii:

„Legea 544 ne obligă să avem pe site o listă cu documentele pe care le considerăm de interes public, dar categoriile de informații de interes public sunt definite de Legea 544/2001, iar noi doar dăm curs solicitărilor care se încadrează în cadrul legal.”

Hacking Work:

„Colegii din subordinea dumneavoastră nu dau curs acestor cereri. Multe dintre întrebările noastre către ITM București erau pertinente și de bun-simț. I-am întrebat dacă au studiat mărturiile angajaților MDPI, am întrebat de ce nu caută să discute cu martorii. Nu am primit niciun răspuns.”

Ministerul Muncii:

„Dosarul de cercetare, pe perioada cercetării, are un grad de confidențialitate. Ceea ce se întâmplă până la finalizare, o să vă comunice doamna Batliner acum: ce anume poate fi comunicat înainte și după finalizarea cercetării.”

Hacking Work:

„Am pus mai multe întrebări. Unele aveau legătură cu ancheta, altele nu. Am întrebat de multiple ori de ce ITM București nu dorește să fie pus în legătură cu martori sau persoane din interiorul MDPI. Nu am primit niciun răspuns la întrebări.”

Ministerul Muncii:

„O s-o rog pe doamna Batliner acum să explice câteva aspecte din ceea ce înseamnă procedura de cercetare a unui accident de muncă. Cu privire la întrebarea dumneavoastră retorică referitor la faptul că ITM București este neinteresat să obțină mai multe mărturii, de ce să facem afirmația că au obținut prea multe sau prea puține, din moment ce nu cunoaștem câte probe au strâns deja?”

Cazul Atos Timișoara: mărturii ignorate, responsabilități evitate

Hacking Work:

„Colegii dumneavoastră au datoria să-i audieze pe toți martorii posibili în condiții în care să garanteze că mărturiile nu sunt influențate. Avem multe dovezi că mărturiile se întâmplă, de fapt, chiar în sediul companiei, de față cu departamentul HR, cum ar fi în cazul Atos Timișoara. 

Faptul că noi ne-am oferit să punem la dispoziție datele de contact ale unor oameni relevanți în cazul MDPI, iar ITM București a fost dezinteresat complet, ne spune faptul că investigația este limitată.”

Ministerul Muncii:

„Referitor la cazul MDPI, deocamdată așteptăm să vină dosarul de cercetare de la Inspecția Muncii pentru finalizare. Fiecare inspector de muncă are dreptul să-și organizeze cercetarea în felul în care consideră.”

Hacking Work:

„Este firesc ca acest document să întârzie 8 luni de zile?”

Ministerul Muncii:

„Este firesc și am să vă explic de ce. Astfel de cazuri au nevoie de investigații de laborator care durează foarte mult. Nu este prima dată când se întârzie foarte, foarte mult. Institutul de Medicină Legală are nu doar Bucureștiul, ci și județele limitrofe sub responsabilitate.”

Hacking Work:

„Există în practica dumneavoastră un interes activ de a comunica și de a grăbi lucrurile?”

Ministerul Muncii:

„Absolut. Se fac comunicări regulate în scris cu INML, și se revine cam la două săptămâni după ce se constată că nu s-a primit niciun răspuns.”

Hacking Work:

„Revin, din nou: faptul că ITM-urile răspund doar prin a zice că „informațiile solicitate nu sunt de interes public” –  nu este un răspuns. Această afirmație nu o fac doar eu. Și ziarista Diana Oncioiu a abordat acest subiect cu lista de ‘documente de interes public’ care, de fapt, nu conține nimic. Și faptul că răspunsul ITM-urilor este mereu ‘informațiile solicitate nu sunt de interes public’.”

Ministerul Muncii:

„Noi, la nivel de Inspecția Muncii, am răspuns tuturor solicitărilor doamnei Oncioiu, chiar și în cazurile în care a fost necesară prelucrarea de informații, unde avem doar doi oameni în departamentul IT. Noi răspundem punctual atunci când cetățeanul are un interes legitim, însă suntem limitați în a comunica informațiile pentru că nu dorim să oferim foarte multe amănunte legate de o organizație sau un angajator, care după aceea ne poate reclama pe noi pentru asta. Dar faptul că am făcut control, că am sancționat, că am identificat niște nereguli, asta noi le comunicăm.”

Hacking Work:

„Am pus exact aceste întrebări către ITM București și nu am primit niciun răspuns. Faptul că ne spuneți mereu că nu sunteți destui, că aveți doar doi oameni la IT și așa mai departe…”

Ministerul Muncii:

„Nu a fost ca o scuză, a fost doar ca să vedeți dimensiunea realității, că noi ne facem treaba, nu asta e…”

Atitudinea care alimentează neîncrederea publică

Hacking Work:

„Asta e opinia dumneavoastră și o respect. Însă cetățenii din această țară nu au această opinie. Percepția publicului se face după cazurile celebre. Cazul Atos Timișoara îl cunoașteți?”

Ministerul Muncii:

„Negativul se propagă foarte mult. Faci 100 de lucruri bune, în viața noastră de zi cu zi, dar dacă o dată ai greșit cu ceva, lucrul acela iese în evidență.”

Hacking Work:

„Referitor la cazul Atos, la ITM Timiș aveți o doamnă la conducere care a fost numită în funcție, nu a câștigat un concurs. Cunoașteți?”

Ministerul Muncii:

„Domnule, nu vreau să intru în zona de numiri sau de nenumiri. Cei care sunt titulari pe post toți sunt cu concurs, cei care sunt interimari, delegați, ș.a.m.d., sunt acolo potrivit legii.”

Hacking Work:

„De ce nu ați făcut concurs pentru acest post de ani de zile?”

Ministerul Muncii:

„Rugămintea este să ne limităm în zona noastră de competență. Inspecția Muncii nu organizează aceste concursuri, uitați-vă în legea 108/1999.”

Hacking Work:

„Întrebarea mea este din nou: de ce nu s-a organizat concurs pentru conducerea ITM Timiș?”

Ministerul Muncii:

„Această întrebare nu ne-o puteți adresa nouă pentru că ne depășește ca și competență.”

Hacking Work:

„Bun. Haideți să ne întoarcem atunci la Atos. Știți că există sute de mărturii online despre abuzurile din această companie?”

Ministerul Muncii:

„Eu nu am făcut o cercetare a aparițiilor media. Nu am nici răgazul necesar și nici atributul respectiv. Eu am verificat sesizările din domeniul meu de competență și documentele întocmite de inspectorii de muncă.

Referitor la tragedia de la Atos, cu privire la burnout-ul de care ar fi fost victimă, lucrurile nu au stat chiar așa. Dosarul îl puteți accesa și dumneavoastră. Dumneaei era după o lungă perioadă de lucru de acasă, mutată de la o companie la alta, se afla într-o situație de formare profesională, nici măcar nu se afla la lucru. 

Totul este înregistrat electronic. Nu s-a pus problema de a depăși cele 8 ore de muncă. Dumneaei i s-a acordat asistență psihologică de Atos. În schimb, nu solicitase ajutorul psihologului din unitate și trecuse în schimb prin niște drame personale care, din păcate, își pun amprenta. Am înțeles că avusese un divorț recent și cvasi-depresie sau chiar depresie cauzată de evenimente familiale.”

Hacking Work:

„Dumneavoastră tocmai ați vorbit foarte multe neadevăruri despre cazul de la Atos Timișoara și se vede că nu-l cunoașteți corect. Cred că ați citat doar din documentele oficiale pe care le-au întocmit colegii dumneavoastră. 

Am să vă spun câteva lucruri incorecte: fata era forțată să meargă la birou, fata era hărțuită de companie care o evaluase prost fără nicio justificare și era hărțuită să-și dea demisia ca să plece fără să primească salariile compensatorii. Asta spun sute de martori. 400 și ceva de angajați și-au dat demisia în acel an în urma campaniei de hărțuire pe care Atos a derulat-o. Firma a angajat oameni în toată țara remote, iar când n-a mai avut nevoie de ei, a început să-i hărțuiască și să-i cheme la birou în Timișoara. Asta s-a întâmplat și asta este adevărul pe care colegii dumneavoastră de la ITM Timișoara îl ascund sub preș.

Și nu în ultimul rând, fata nu avea nicio treabă cu burnout-ul. Fata a fost peste 8 ani de zile un angajat model, evaluată model, cu note foarte mari. Brusc a devenit un angajat-problemă. Fata s-a sinucis pentru că i s-a cerut ca în 24 de ore să devină performantă într-un sistem de evaluare subiectiv al unui șef care o hărțuia. Asta este realitatea.”

Ministerul Muncii:

„Nu vreau să intru într-o polemică cu dumneavoastră, mai ales că…”

Hacking Work:

„Dumneavoastră știți că soțul șefei ITM Timiș lucra fix la acea firmă (Atos), fix în aceeași perioadă. Știți?”

Ministerul Muncii:

„Nu.”

Hacking Work:

„Este un lucru public, circulat în publicații respectabile.”

Ministerul Muncii:

„Există o instituție specializată care se ocupă cu cazuri de incompatibilitate. Dacă aveți informații referitor la un caz de incompatibilitate, vă rog să vă adresați acelei instituții, care se numește ANI. 

Totuși ne-am întâlnit pentru situația de la București și aș dori să revenim la ea. Nu dorim să intrăm într-o polemică. Dacă în urma acestei discuții plecăm cu un singur lucru de făcut, ar fi minunat. Așa putem sta până diseară. Categoric sunt aspecte de îmbunătățit, nimeni nu contestă lucrul acesta. Să știți că sunt și mesaje de mulțumire ale oamenilor, pe care le primim după ce îi ajutăm. Noi nu putem substitui un avocat pentru un cetățean.”

Hacking Work:

„Dumneavoastră trebuie să vă asigurați că drepturile angajaților în relația cu angajatorul sunt respectate. Știați că la Atos mărturiile au fost depuse la sediul companiei, de față cu angajatorul, cu departamentul HR?”

Ministerul Muncii:

„Este în premieră când aud.”

Hacking Work:

„Am scris din octombrie 2024 acest lucru. Este public.”

Ministerul Muncii:

„Faptul că apare un articol sau informații în presă, nu avem competența să le verificăm.”

Hacking Work:

„Acest fapt nici măcar nu v-a atras atenția că ancheta nu s-a desfășurat corect?”

Ministerul Muncii:

„Noi nu facem anchetă. Noi am făcut un control, un simplu control. Nicio investigație. Nu-i atributul nostru.”

Ce mai înseamnă, azi, protecția angajaților?

Hacking Work:

„Bun. Să ne întoarcem la MDPI. Nu faceți nimic când vine vorba de zecile, sutele de mărturii publice ce detaliază mediul toxic de la MDPI? Nu vă dă de înțeles că ați putea lua legătura cu acești oameni? De ce nu există interesul ăsta? De ce nu vă interesează să aflați adevărul?”

Ministerul Muncii:

„Așteptăm dosarul pe care ITM București se străduiește să-l finalizeze. Noi am fost deschiși, am vrut să comunicăm cu dumneavoastră… Eu sunt convinsă că ne vom edifica în momentul în care se va finaliza cercetarea.

De ce ITM București n-au răspuns că au nevoie de certificatul medico-legal, nu am absolut nicio idee…”

Hacking Work:

„Bravo. Dar aveți de gând să faceți ceva în direcția asta?”

Ministerul Muncii:

„Așteptăm dosarul. În dosar ar trebui să existe toate elementele care au stat la baza cercetării.”

Hacking Work:

„Reiterez: aveți de gând să faceți ceva referitor la modul în care comunică, sau de fapt nu comunică, ITM București? Pentru că în 6 săptămâni nu ne-au răspuns nimic. Pentru că modul și atitudinea dumneavoastră de astăzi mă face să cred că nu sunteți potrivită a fi în funcția pe care o ocupați.”

Ministerul Muncii:

„Ne pare rău că ați avut această percepție. Noi facem parte într-adevăr din conducerea acestei instituții, dar nu putem vorbi în numele instituției în tot ceea ce înseamnă activitatea instituției. 

Percepția mea este că abordarea dumneavoastră este de acuzare, fără ca părțile implicate să fie de față. Nu putem răspunde în numele ITM București, nici în numele ITM Timiș, nici a oricărui alt inspectorat. Nu ai cum să gestionezi la nivel de țară tot ce fac oamenii ăștia, este o utopie și nu ai cum.”

Hacking Work:

„Eu v-am întrebat astăzi despre două cazuri celebre în toată presa despre care cu siguranță aveți informații. Sunteți convinsă că știți adevărul despre aceste cazuri?”

Ministerul Muncii:

„Nu, evident că nu.”

Hacking Work:

„Ce ați făcut în mod concret în calitate de superior al acestor instituții ca să aflați realitatea? V-a interesat să vorbiți cu angajații acestor firme?”

Ministerul Muncii:

„Dacă vă adresați mie personal, nu, evident că nu. Nici nu am atribuții în acest sens. Avem niște colegi care au făcut lucrul acesta, care au atribuții în sensul ăsta, iar noi am solicitat toate documentele relevante. Am analizat dosarele și asta este ceea ce v-am spus.”

Avocatul confirmă: sistemul ITM este disfuncțional

Hacking Work:

„Vă pun acum în contact cu un alt invitat, Ioana Hedeșiu, avocat specializat în dreptul muncii.”

Ioana Hedeșiu:

„Din păcate relația cu ITM-urile din țară este gravă la nivel sistemic. Recent am avut o sesizare făcută la ITM Timiș. Numărul de înregistrare al sesizării nu a fost furnizat. La telefon mi s-a comunicat că ITM Timiș nu oferă numere de înregistrare. L-am primit doar după ce am amenințat cu acțiune penală.”

Ministerul Muncii:

„Orice document care intră în instituție primește un număr de înregistrare. Ceea ce nu face sistemul actual Columbo, nu dă un număr automat. Nu vă generează sistemul automat numărul să-l vedeți și dumneavoastră.”

Hacking Work:

„Nu vă supărați, dar nu suntem la ora de introducere în informatică.”

Ioana Hedeșiu:

„Am solicitat în mod clar un număr de înregistrare, ceea ce este la limita rezonabilului, și nu l-am primit decât după ce am amenințat cu o plângere penală.”

Ministerul Muncii:

„Este inadmisibil așa ceva. Chiar dacă sistemul nu v-a generat automat un număr, un funcționar ITM Timiș trebuia să revină cu acest număr. Cred totuși că este un caz izolat.”

Ioana Hedeșiu:

„Nu este un caz izolat. În 2024, am avut tangențe tot cu ITM Timiș, unde n-am primit niciun răspuns. Însă, în același timp, angajatorul a aflat despre sesizare și a concediat angajatul.”

Ministerul Muncii:

„Acesta e un lucru foarte grav. Eu sunt alături de dumneavoastră și ne chinuim să schimbăm lucruri.”

Hacking Work:

„Ce faceți acum după ce ați aflat aceste lucruri?”

Ministerul Muncii:

„Să ne spuneți printr-un mail punctual situația expusă. Dacă spuneți că aceste întâmplări sunt frecvente, o să facem și o adresă către toate ITM-urile, unde le vom reitera obligația de a comunica numărul de înregistrare tuturor solicitărilor primite. 

Cu privire la cazul cu salariatul concediat, iarăși vă rugăm să ne comunicați printr-un mail toate detaliile, iar în urma analizei vă vom comunica răspunsul.”

Hacking Work:

„Haideți să vă mai dau o informație. Știți că la compania AEM Timișoara angajații au rămas fără salarii luni de zile, iar ITM Timiș n-a făcut nimic? Soțul doamnei de la ITM era director la firma AEM. La fel, nu s-a întâmplat nimic acolo. Situația asta este publică.”

Ministerul Muncii:

„Aceste aspecte legate de suspiciuni nu intră la noi în verificare. Intra în sarcina Corpului de Control al Calității Inspecției.”

Hacking Work:

„Îmi spuneți că, practic, nu puteți face nimic?”

Ministerul Muncii:

„Eu nu sunt conducătorul Inspecției Muncii.”

Hacking Work:

„Sunteți sau nu în conducerea Inspecției Muncii?”

Ministerul Muncii:

„Există un serviciu special care se ocupă de astfel de aspecte, în Hotărârea de Guvern 488/2017. Noi astăzi am încercat să avem o abordare echilibrată, nu să ne acoperim cu hârtii, paragrafe și prevederi. Vreau să vă informez că toleranța față de cele care mi le-ați semnalat astăzi este zero.”

Hacking Work:

„Vă mulțumesc pentru efort, suntem recunoscători și apreciem foarte mult că ați vrut să discutați despre acest subiect. Însă, trebuie totuși să constat că atitudinea dumneavoastră în acest apel a fost complet dezamăgitoare.”

Ministerul Muncii:

„Analizăm tot ceea ce am discutat astăzi.”

Hacking Work:

„Dacă doriți să faceți ceva concret, dezgropați aceste dosare și aflați adevărul. Doar în acest fel puteți schimba percepția oamenilor. Oamenii știu adevărul, și la Timișoara, și în București. Noi vă punem în legătură cu absolut toți cei implicați, trebuie doar să vreți să aflați adevărul.”

Ministerul Muncii:

„Ne pare rău dacă impresia dumneavoastră este că nu dorim să aflăm adevărul sau să lămurim aceste cazuri. Doar că n-am putut nici accepta acest val de acuzații, acest lucru nu este conform realității. Noi am vrut să aducem un echilibru în conversație.”

Hacking Work:

„Mulțumesc tare mult, să aveți o zi bună. La revedere.”

Concluzie: instituțiile care nu ne răspund nu ne pot reprezenta

Am stat două ore într-un dialog pe care l-am dorit onest, constructiv și transparent. Ne-am pregătit, am întrebat clar, am oferit context, probe, mărturii. Ce am primit în schimb? Răspunsuri șovăielnice, limbă de lemn, pase instituționale și o apărare agresivă a unei stări de fapt inacceptabile.

În fața tragediilor din companiile MDPI și Atos, în fața a sute de mărturii și sesizări ignorate, în fața unor șefi de instituții care dau vina pe lege, pe colegi sau pe „context”, rămâne o întrebare simplă:

Dacă nu sunteți aici pentru oameni, pentru cine sunteți?

Instituțiile statului nu pot funcționa în tăcere, în spatele ușilor închise. Nu pot trata cetățenii ca pe niște deranjuri birocratice. Când mor oameni și voi „așteptați dosarul”, nu mai e despre hârtii. E despre complicitate.

Noi nu ne vom opri. Și nicidecum pentru că am avea ceva personal cu ITM-urile. Ci pentru că avem ceva personal cu nedreptatea. Cu abuzul. Cu frica care li se bagă pe gât angajaților. Cu sistemul care acoperă, protejează, mușamalizează.

Și vom continua să întrebăm. Să expunem. Să punem reflectorul acolo unde uneori s-ar dori să fie liniște. Pentru că, dacă nu cerem adevărul cu voce tare, rămânem o țară de tăcuți. 

Iar tăcerea, știm deja, nu salvează pe nimeni.