Gata cu epoca de aur din IT?

Doru Șupeală a discutat live cu Dragoș Pătraru, realizatorul emisiunii Starea Nației despre cele mai recente măsuri fiscale din industria IT din România.
Gata_cu_epoca_de_aur_din_IT_hacking_work_starea_natiei

Schimbarea peste noapte a regimului fiscal din România este ilegală. Legea spune foarte clar că orice modificare fiscală trebuie anunțată înainte cu 6 luni de aplicare. Eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din IT, construcții și agricultură ar fi trebuit să intre în vigoare de la 1 iunie, perioadă în care companiile ar fi avut suficient timp pentru a face analize temeinice și a lua cele mai bune decizii atât pentru companie, cât și pentru oameni.

Companiile încă iau decizii cu privire la modul în care abordează aceste modificări fiscale, dar din ce am centralizat noi până acum (aproximativ 50-60 de companii), cele mai multe nu vor compensa noile taxe pentru angajați. Aproximativ 20% dintre companii (în general cu capital autohton) vor compensa integral sau parțial aceste creșteri de taxe. 

Doru Șupeală a discutat live cu Dragoș Pătraru, realizatorul emisiunii Starea Nației despre cele mai recente măsuri fiscale din industria IT din România.

Dacă preferi să citești un rezumat al discuției, iată cele mai importante aspecte dezbătute. 

Vorbim despre o schimbare majoră în mentalitatea liderilor companiilor: Dacă în urma măsurilor fiscale luate în 2023 de Guvernul Ciolacu cele mai multe companii au suportat costurile, astfel încât salariile nete ale angajaților să nu scadă, acum, în urma noilor măsuri fiscale, majoritatea companiilor lasă în seama angajaților noile impozite, transmițându-le un mesaj foarte clar: „Sunteți pe cont propriu.”

Astăzi, în multe sectoare din România, dar mai ales în IT, valoarea economică se naște din creierele oamenilor, din capacitatea lor creativă și inovatoare. Valoarea economică nu mai vine doar din ciocane, utilaje și betoane. Sursa de valoare economică sunt oamenii, cât de bine muncesc ei în echipă ca să creeze resurse utile. În organizațiile mari care văd oamenii ca pe niște costuri vom întâlni mai des o abordare rece, tranzacțională, în care oamenii sunt niște văzuți strict ca niște resurse de care s-au folosit și de care pot scăpa foarte ușor, deseori tratându-i mizerabil și invitându-i să plece.

A fost bine sau nu să avem facilități fiscale pentru industria de software?

În mod cert facilitățile au dus la dezvoltarea industriei IT de la noi. Dar aceste facilități ar fi trebuit să aibă și un termen de expirare, foarte clar stabilit de la bun început, astfel încât cei care au investit aici să știe că facilitățile sunt pentru o perioadă determinată. Este corect că facilitățile au fost eliminate, însă nu este corect că au fost eliminate de azi pe mâine. 

Dar pentru construcții și agricultură?

Pentru aceste industrii, facilitățile fiscale nu ar fi trebuit să fie eliminate, deoarece abia fuseseră introduse, iar firmele aveau nevoie de o stabilitate mult mai mare. Spre deosebire de IT, unde mai găsim firme sănătoase care vor păstra facilitățile pentru angajați, probabil că în construcții și agricultură nu vom vedea asta. 

În plus, în agricultură și construcții salariile sunt mult mai mici ca în IT. Un om cu un salariu brut de 5.000 lei, câștiga în mână aproximativ 3.200 lei. Acum va avea un salariu net de 2.800 lei. Adică o pierdere de 400 de lei, o sumă foarte mare pentru o familie, mai ales în condițiile în care banii s-au devalorizat enorm. 

Pe cine afectează măsura asta cel mai mult în IT?

Industria suferă de un an și jumătate și este într-o contracție continuă. Sunt foarte multe exemple de companii care aveau 1.000-1.200 de angajați, iar acum au 500-600. Deci a fost un proces de eliminare a oamenilor din companii mai lent, prin diverse forme, nu neapărat agresive, ci au fost lăsați să plece sau li s-au oferit salarii compensatorii ca să renunțe, alții lucrau pe vehicule precum PFA sau SRL și s-a renunțat la colaborare mai ușor. 

Contracția industriei a fost cauzată de lipsa de contracte, de comenzi și de proiecte, iar primii care au suferit au fost tinerii –cei care au absolvit anul trecut sau anul acesta și care nu mai primesc niciun fel de ofertă. Dacă înainte companiile alergau după orice absolvent de informatică, acum piața s-a răsturnat și vedem foarte mulți tineri buni, absolvenți de facultate, care lucrează ca șoferi pe Uber, barmani sau barista prin cafenele. Ceea ce nu e rușinos, dar nu e ceea ce și-au dorit ei să facă. Primii care suferă sunt tinerii pentru că firmele au tăiat banii pentru perioada asta de învățare. Atunci când vine un junior în echipă, nu te aștepți să fie productiv, ba mai mult trebuie să faci niște eforturi, niște investiții în mentorat și în a le da un timp de creștere. Iar banii pentru asta nu mai există. 

Apoi, cei mai mulți profesioniști eliminați au fost cei cu roluri secundare sau auxiliare, nu au fost inginerii de software. Au plecat în primă fază oamenii de QA din zona manuală, apoi au fost eliminați oamenii din funcțiile suport: HR, vânzări, customer support, customer service. Aici vedem foarte multe concedieri, chiar zilele acestea am scris despre o astfel de concediere, 64 de oameni și-au pierdut locurile de muncă. Este vorba despre angajați ai Cognizant care făceau localizare, lucrau într-o zonă de aplicare de limbi străine într-o aplicație Stripe. Deci nu sunt oameni care făceau dezvoltare de software, ci sunt oameni care asigurau prelucrarea informațiilor. La fel și cei concediați de la Amazon anul trecut erau dintr-un departament de data labelling. Ei cumva confirmau pentru inteligența artificială că a recunoscut corect niște poze sau niște cuvinte. Funcțiile de genul acesta au avut mai mult de suferit deocamdată. 

Dar fără să panicăm oamenii sau să stârnim emoție, nu suntem la finalul acestui fenomen, ci suntem abia la început. Probabil că urmează să vedem concedieri și în zona inginerilor de software, reduceri salariale sau schimbarea condițiilor de lucru. Odată cu impactul AI și capacitatea tot mai dezvoltată a aplicațiilor AI de a scrie cod, de a face software, vom vedea că se renunță la tot mai mulți oameni din industrie. Meta deja a anunțat că va concedia între 5-10% din forța de muncă, inclusiv software developeri și acestea sunt companiile mari care setează trendul. 

Trebuie să ținem cont însă și de perspectiva companiilor de software. Competitivitatea este deosebit de importantă. Industria IT joacă într-o piață globală unde nu mai sunt granițe, iar prețul muncii trebuie să se încadreze în prețul industriei la nivel global. Din acest motiv, poate că reglementarea prea strictă în zona salarială la nivelul Uniunii Europene poate să nu funcționeze. Sunt foarte multe lucruri care pot fi reglementate astfel încât să protejeze oamenii, iar UE și România au legislație mai bună ca Statele Unite ale Americii. Aici nu poți fi dat afară de azi pe mâine, spre exemplu, ci există niște termene care te protejează într-un fel. Problema este că oamenii de la noi sunt prea puțin educați în ceea ce privește drepturile pe care le au. 

Statul este principalul responsabil pentru ce se întâmplă în România? 

Efectul imediat vine din decizia Guvernului din 30 decembrie. Dar nu doar statul este vinovat, ci și antreprenorii și managerii care au condus industria de software. Foarte multă vreme a dominat inconștiența, incompetența inconștientă și lăcomia. S-au făcut foarte mulți bani în industrie doar angajând oameni cu 10 dolari pe oră și vânzând la client cu 30-35 dolari pe oră. 

Foarte mulți oameni s-au îmbogățit din acest outsourcing, fără să aducă o contribuție reală și serioasă în a crește valoarea muncii și fără a pune preț pe a construi produse proprii, soluții proprii sau businessuri durabile. A fost bișniță cu oameni. Așa a funcționat industria IT de la noi foarte multe ori. Tot acest mecanism a stricat foarte mult relația și încrederea clienților, care s-au prins că sunt taxați prea mult. Iar o mare parte a suferinței industriei vine de aici.

Distribuie articolul
Articol scris de

2 răspunsuri

  1. Foarte bun și pertinent comentariu al domnului profesor.Din păcate industria de IT de la noi este in majoritate de outsurcing , și nu a evoluat(cu mici excepții) spre un nivel superior de a crea produse proprii.Chiar dacă soluția eliminării facilității fiscale nu s-a făcut cu respectarea celor șase luni , ea tot se impunea așa cum a subliniat domnul profesor.

  2. Bizschnitz cu oameni – la fel ca si in universitati, care trimit sclavi in afara, ca si in institutele de cercesetare, care trimit sclavi la ture de noapte, pe care nu vor sa le serveasca „domnii” vestici – exemplu elocvent, dar nicidecum unic, IFIN-HH, unde o cercetatoare nemai suportand stress-ul a incercat sa se sinucida, au gasit-o inconstienta la CERN in camera unde dormea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cel mai recent episod de podcast
Citește articole cu etichetele de mai jos

Alte articole similare