La Breb, am fost 30 de oameni faini – antreprenori, lideri, manageri – care am lăsat la intrare, preț de patru zile, rolurile și grijile cotidiene. Am redevenit oameni, aduși împreună de dorința de a explora ce înseamnă un leadership responsabil și de a ne privi, cu onestitate, în oglinda propriei dezvoltări. Iar Roxana, Florin (de la Casa din Vale), Ileana și Ionel (de la Casa Maramureșeană Larisa), gazdele noastre minunate, au vegheat ca acest „acasă” temporar să fie plin de căldură și… de bunătăți.
Ziua 1: Conectare, obiceiuri și întrebări care te pun pe gânduri
Am început, așadar, nu în poiană, ci în restaurant, cu o sesiune în care să ne cunoaștem. Doru Șupeală a dat tonul, iar fiecare dintre noi a împărtășit câte ceva, creând rapid o punte de legătură.
Adrian Florea ne-a lansat apoi o provocare serioasă: modelul STELL*R Leadership. Cum construim, concret, o cultură organizațională axată pe performanță, dar care nu uită nicio clipă de oameni? Adrian a pornit discuția de la ideea simplă, dar puternică, că obiceiurile sunt cele care schimbă cu adevărat jocul și aduc rezultate, dând exemple concrete care ne-au prins imediat. Ne-a oferit nu doar o hartă, ci și o busolă; un model practic, ancorat în realitate, pentru a clădi organizații sănătoase.
Seara, Doru Șupeală ne-a purtat într-o călătorie fascinantă prin Gândirea Pozitivă, Critică și Creativă. Am râs, ne-am recunoscut în diverse tipare (cine nu are câțiva „sabotori”?) și am învățat cum să ne ascultăm mai bine „Înțeleptul” interior. Am explorat efecte precum Dunning-Kruger sau Hubris și am înțeles că, de multe ori, stresul ni-l provocăm singuri.
Ziua 2: Curaj, negociere, gogoși și ceterași
Vineri a fost o zi plină. Am continuat explorarea STELL*R cu Adrian Florea, aprofundând cum putem implementa schimbări durabile. Apoi, Radu Glonț a preluat ștafeta și ne-a vorbit despre Curaj în Negociere, în două module intense: unul axat pe negocierile comerciale, celălalt pe cele interne.
Radu a venit cu o perspectivă proaspătă: negocierea nu e un război, ci un transfer de încredere, un proces de construcție. Am discutat despre F.O.T.E (Full Open Truthful Exchange of Information), despre cum să dai vești proaste cu transparență, despre cum să oferi feedback constructiv, concentrându-te pe comportament, nu pe persoană. Am aflat și de clasificarea lui Cipolla și am râs la ideea că trebuie „să trăiască și capra vecinului ca să facem fermă împreună”, țintind mereu spre acel „Win-Win-Win”.
Și ce ar fi fost ziua fără legendarele gogoși? Calde, pufoase, servite la pauza de cafea, ne-au dat energia necesară pentru a continua.
Și chiar dacă ploaia de afară ne-a ținut în casă în loc de plimbare, seara a adus magia. Ceterașii de peste sate au venit și ne-au umplut sufletele de bucurie cu muzica lor autentică. Am mâncat plăcinte cu tot ce are Maramureșul mai bun, ne-am încălzit cu pălincă și am dansat în ploaie. Am râs, am cântat, am uitat ce zi e.
Ziua 3: Rețele, jocuri strategice și meșteri tradiționali
Silvia Fierăscu ne-a arătat cum funcționează, de fapt, încrederea în organizații. Am învățat că uneori liderii adevărați nu au nicio funcție pe ușă, dar trag după ei încredere, informație și sens. Și am vorbit și despre cum poți repara încrederea, dar nu poți „băga în fișa de post” un sentiment.
Am făcut exerciții de mapping în echipe și ne-am dat seama cât de mult (sau puțin) vedem din structura reală a unei organizații.
După-amiaza a venit cu un exercițiu surpriză pregătit de Claudiu Butacu de la EFdeN. Jocul său a fost un duș rece și o revelație. Am simțit pe pielea noastră tensiunea dintre competiție și colaborare. A fost un experiment social intens, care ne-a arătat cât de ușor putem pierde din vedere scopul comun și cât de esențială este încrederea pentru a construi ceva împreună. O lecție puternică despre strategie și natura umană.
Profitând de o fereastră de vreme bună, am dat o fugă și până la atelierul meșterului lemnar din sat. I-am admirat munca și am respirat un pic din aerul acela special, de poveste.
Ziua 4: Echipe, emoții și un „ne revedem curând”
Ultima zi i-a aparținut lui Dragoș Călin care, prin jocuri și exerciții interactive, ne-a ajutat să ne explorăm rolurile, să ne înțelegem reacțiile și să ne conectăm mai autentic unii cu alții. A fost o sesiune plină de emoție – s-a râs mult, dar s-au și vărsat lacrimi – un reminder puternic că, la baza oricărei echipe, stau oamenii, cu toate trăirile lor.
Prânzul a fost plin de îmbrățișări și promisiuni de revedere. Am plecat de la Breb cu bateriile reîncărcate, cu mintea plină de idei noi și, cel mai important, cu sufletul mai bogat.
Ce rămâne după patru zile de SPOR Leadership Camp?
Rămân ideile, revelațiile, strategiile. Rămân gustul gogoșilor și ecoul ceterașilor. Dar, mai presus de toate, rămân conexiunile, acele legături autentice, create într-un spațiu sigur, între oameni care au avut curajul să lase garda jos și să învețe unii de la alții.
Am plecat de la Breb cu convingerea reînnoită că leadershipul viitorului este unul uman, responsabil și curajos. Și cu o poftă mare de a continua explorarea.
Vrei și tu o felie de SPOR?
Dacă simți că locul tău e alături de astfel de oameni, dacă vrei să înveți altfel, să te dezvolți într-un cadru autentic și să-ți găsești inspirația pentru un leadership mai bun, atunci fii cu ochii pe noi.
Dacă vrei să afli când ne revedem în următoarea ediție, scrie-ne (events@hackingwork.ro). Nu-ți promitem vreme bună. Dar îți promitem oameni buni.
