Studenții aleg dublă specializare la facultate, ca să se protejeze de AI.
Tinerii din Generația Z se pregătesc pentru un viitor profesional nesigur și reacționează pe măsură: în SUA, tot mai mulți aleg dublă specializare la facultate, ca să nu fie ignorați de angajatori sau înlocuiți de inteligența artificială. Rata șomajului în rândul proaspeților absolvenți este în creștere, iar perspectivele pentru promoția 2026 sunt și mai sumbre, avertizează o analiză Fortune.
În acest context, Gen Z nu mai vrea să riște: mulți combină domenii complet diferite în speranța că un profil profesional mai complex îi va face mai greu de înlocuit cu un algoritm. Pentru Gen Z, dublul profil academic devine astfel o strategie de supraviețuire profesională.
Această strategie pare că are sens dacă ne uităm la modul în care AI schimbă deja piața muncii. Inteligența artificială îi afectează în primul rând pe angajații aflați la început de carieră: după apariția unor roluri dedicate integrării GenAI, numărul juniorilor scade cu 8–10% în doi ani, arată un studiu pe 285.000 de companii din SUA, în timp ce pozițiile de seniori rămân stabile sau cresc. Scăderea vine din încetinirea angajărilor, nu din concedieri, pentru că firmele evită să deschidă roluri ușor înlocuibile de AI. Autorii studiului avertizează că dispariția treptelor de intrare în carieră limitează mobilitatea profesională și adâncește diferențele de venit.
Săptămâna trecută v-am întrebat Ce contează cu adevărat la primul job? În contextul în care tinerii cer 5.000 lei la primul job, iar unii angajatori spun salariul minim la începutul carierei este, de fapt, școală plătită. Ați răspuns 1.130 dintre voi. Iată rezultatele:
📜 Scurte și tari (I).
Dreptul angajaților la concediu nu poate fi impus unilateral. Deși unele companii practică „închiderea porților” în perioada sărbătorilor și impun angajaților să-și ia concediu, legislația muncii prevede că acest lucru se poate face doar după consultarea reală a angajaților sau a reprezentanților lor. Concediul de odihnă este un drept fundamental al salariatului, menit să protejeze sănătatea și echilibrul între viața profesională și personală, iar angajatorul nu poate impune concediu fără plată sau „pe datorie” dacă zilele disponibile nu sunt suficiente, ci trebuie să plătească sau să ponteze ziua ca fiind la dispoziția sa, deoarece ignorarea acestor reguli creează tensiuni, demotivează angajații și afectează atât eficiența, cât și cultura organizațională.
___
Topul salariilor în România anului 2025: am crescut în IT, farma, energie și construcții, dar mai mult am stagnat. În 2025, IT-ul domină topul celor mai bine plătite industrii, cu o creștere salarială de 11% și o medie netă de 8.000 lei/lună pe toate nivelurile de senioritate, arată datele eJobs. Chiar și după eliminarea facilităților fiscale, companiile din tech continuă să ofere salarii competitive, atunci când nu fac disponibilizări masive.
Și alte sectoare au înregistrat creșteri semnificative: farma +15% (5.200 lei/lună), energie +8%, construcții +10%, telecomunicații +11% (6.000 lei), audit & consultanță +10% (5.500 lei), imobiliare +11% (5.000 lei), semn că piața duce încă lipsă de personal calificat, iar firmele încearcă să-și păstreze oamenii în contextul inflației și al creșterii TVA. În schimb, salariile au stagnat în industrii precum financiar-contabil, banking, administrativ, logistică și transport, unde media rămâne între 4.500 și 5.000 lei/lună.
___
Legea cumulului pensie-salariu la stat. Conform unui proiect de lege al Guvernului Bolojan, angajații de la stat, care au o decizie de pensionare, pot munci în continuare până la 70 de ani, primind integral pensia contributivă. Însă, lovitura vine pentru pensionarii cu pensii de serviciu (speciale) sau militare: Dacă aleg să lucreze în continuare la stat, ei trebuie să renunțe la 85% din pensia specială. Salariul se cumulează cu acest rest de 15%. Dacă nu sunt de acord, contractul de muncă ar înceta de drept în 15 zile de la intrarea în vigoare a legii. Adoptarea legii este blocată momentan de discuțiile din Coaliție deoarece proiectul inițial prevedea o listă lungă de excepții (șefi de instituții, oameni numiți de Parlament).
___
IT-ul are nevoie de date reale. IT&C înseamnă multe roluri și perspective, iar experiența ta ajută să înțelegem mai bine sectorul. Completează chestionarul SITT și fă-ți vocea auzită.
___
Comuna Lungani din județul Iași are mai mulți șomeri decât întreg municipiul Iași, deși are doar 6.000 de locuitori. Primarul vorbește despre un cerc al sărăciei greu de rupt: tineri căsătoriți foarte devreme, familii cu mulți copii, mame rămase acasă și bărbați plătiți „cu ziua”, adesea în produse, nu în bani. Situația nu e singulară. Și alte comune (Todirești, Sirețel sau Țibănești) au rate ale șomajului mult peste cele din orașele județului, ajungând la un șomer la 12 locuitori, față de unul la 75–90 în orașe precum Pașcani, Hârlău sau Târgu Frumos. Datele arată un dezechilibru între urban și rural și o vulnerabilitate cronică a comunităților mici, unde lipsa oportunităților se transmite din generație în generație.
___
În România, locurile de muncă vacante continuă să scadă ușor: în trimestrul III 2025 au fost înregistrate 31.600 posturi disponibile, cu 8.300 mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut. Cele mai multe oportunități s-au concentrat în producția și furnizarea de energie, administrație publică și transport, în timp ce sectoarele de servicii, hoteluri, restaurante și imobiliare au avut cele mai puține posturi deschise. Industria prelucrătoare, învățământul și administrația publică au înregistrat scăderi semnificative față de anul precedent, în timp ce agricultura și funcțiile de specialiști au avut ușoare creșteri. Datele INS arată un peisaj dezechilibrat, cu sectoare și ocupații care se confruntă fie cu lipsă, fie cu surplus de locuri disponibile.
___
Dacia pregătește un nou val de plecări voluntare la uzina din Mioveni, într-un proces de restructurare care ar putea reduce numărul de angajați cu aproximativ 900 de persoane. Compania oferă pachete financiare semnificativ mai mari decât în rundele trecute, între 24.000 și 200.000 de lei. Mișcarea are loc într-un context în care industria auto europeană își ajustează capacitățile pentru a face față presiunilor economice și competiției tot mai puternice. În paralel, sindicatele au intrat în negocierile pentru noul contract colectiv de muncă, cu obiectivul de a obține o nouă creștere salarială. În acest moment, salariul minim net în companie este de 4.200 de lei, iar salariul mediu se apropie de 8.000 de lei.
___
Ford va concedia 4.000 de angajați în Europa până la sfârșitul anului 2027, reprezentând 14% din forța de muncă europeană. Reducerile vizează în principal Germania (3.000) și Marea Britanie (800), afectând preponderent departamentele de dezvoltare de produs și administrative. Compania dă vina pe „cererea sub așteptări” pentru mașinile electrice și pe situația economică slabă. Ford acuză guvernele europene că forțează o aliniere greșită: pe de o parte sunt reguli stricte privind CO2 , iar pe de altă parte, consumatorii nu sunt pregătiți să cumpere EV-uri în ritmul impus. Soluția cerută de producători? Flexibilitate mai mare în atingerea țintelor de CO2 și permisiunea de a vinde mai multe mașini hibrid în următorii ani.
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.
Spitalele care sprijină asistentele au medici mai împliniți și mai puțin epuizați.
Spitalele care investesc în asistenți și asistente medicale nu doar că vin în ajutorul acestora, dar reduc semnificativ burnoutul și nemulțumirea profesională în rândul medicilor, arată un studiu internațional la care au participat 6.400 de medici și 15.000 de asistente din Statele Unite și șase țări europene.
În cifre, o îmbunătățire de 10% a mediului de lucru pentru asistentele din Statele Unite a redus cu 22% intenția medicilor de a pleca, cu 19% nemulțumirea profesională și cu 10% burnoutul. În Europa, o creștere similară a numărului de asistenți medicali a dus la o scădere de 20% a intenției de plecare, 15% mai puțină nemulțumire profesională și a redus burnoutul cu 12%.
Colaborarea strânsă între medici și asistente a fost asociată constant cu rezultate mai bune pentru medici. Mai mult, 45% dintre medici se confruntă cu burnout ridicat, iar 44% se gândesc să demisioneze din cauza nemulțumirii profesionale. Investiția în asistente medicale este o soluție 2 în 1: ajută personalul medical și întărește calitatea îngrijirii pacienților.
🌶️ Sweet & spicy.
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
Cum păstrăm echipele motivate când resursele scad.
E ușor să-ți motivezi echipa când bugetele sunt generoase, deadline-urile sunt prietenoase și oamenii simt că pot construi fără constrângeri sau frici. Dar, inevitabil, apar momente în care resursele scad. Atunci apare întrebarea: cum îi ții pe oameni implicați fără să ceri imposibilul?
Primul pas? Fii sincer. Oamenilor nu le place să afle „pe ocolite” că se strâng șuruburile. Cu toții gestionăm mai bine realitatea decât incertitudinea. Spune-le oamenilor ce se schimbă și de ce. Mai mult, schimbă motorul motivației: dacă nu poți crește beneficiile, crește autonomia, încrederea, sensul.
Câteva tactici care țin echipa aliniată:
-
Micile victorii devin mari acceleratoare: o inițiativă încheiată la timp, un client mulțumit, un proces îmbunătățit — fiecare progres merită vizibilitate.
-
Recunoașterea nu costă nimic, dar valorează enorm: un „mulțumesc” poate schimba traiectoria unei întregi zile.
-
Prioritizează prioritizarea: în vremuri cu resurse limitate, ceea ce nu facem e la fel de important ca ceea ce facem.
Într-un context cu resurse limitate încearcă să le oferi oamenilor ceea ce contează cel mai mult: un cadru stabil, o comunicare onestă și un lider care le este alături.
📜 Scurte și tari (II).
O fi ChatGPT inteligent, dar nu se ridică la nivelul celor mai creativi dintre noi. Un nou studiu australian arată că modelele de inteligență artificială generativă, deși pot produce texte, imagini sau muzică, funcționează pe baza tiparelor existente și nu pot genera idei cu adevărat originale sau eficiente. Profesorul David Cropley, autorul cercetării, explică că creativitatea AI-ului rămâne plafonată la nivelul unei persoane obișnuite, iar profesioniștii observă imediat limitele sale. Studiul subliniază că, în ciuda entuziasmului general pentru capacitățile AI, lumea are acum mai mult ca niciodată nevoie de imaginație și talent uman autentic.
___
Generația Z resimte singurătatea și anxietatea într-un context puternic marcat de presiunea de a performa. Tinerii simt nevoia constantă de a fi „cea mai bună versiune a lor”, iar această obsesie pentru productivitate, fie în școală, proiecte personale sau autodezvoltare, devine atât sursă de anxietate, cât și mecanism de coping. Mulți povestesc că, deși sunt înconjurați de oameni sau conectați online, se simt izolați, pentru că timpul și energia lor sunt concentrate pe ce ar putea realiza, nu pe experiențele și relațiile reale. Astfel, munca, productivitatea și auto-îmbunătățirea devin aliați și dușmani deopotrivă, amplificând sentimentul de singurătate într-o lume ne vrea constant performanți.
___
Încrederea este „sarea în bucate” la locul de muncă. Ingredientul-cheie pentru fericirea angajaților este încrederea, atât cea între colegi, cât și în organizație, arată un studiu internațional care a analizat peste un milion de persoane. Aceasta influențează în mod direct bunăstarea psihologică, socială și, într-o măsură mai mică, starea fizică a angajaților.
Lipsa încrederii este o sursă majoră de stres, iar relațiile sănătoase la locul de muncă pot fi chiar mai importante decât salariul sau programul flexibil. Organizațiile în care angajații au încredere unul în altul și în conducere au performanțe mai bune, iar oamenii simt că merită să rămână și să colaboreze. Pentru a dezvolta încrederea, liderii și organizațiile pot acționa concret prin: transparență, previzibilitate, încredere reciprocă, colaborare și relații sănătoase.
____
Fără echipe mixte, 97% dintre companii nu și-ar mai putea atinge obiectivele. Echipele mixte, formate din angajați permanenți și colaboratori externi (freelanceri sau contractori), au devenit esențiale pentru companii. 97% dintre liderii care iau decizii în HR spun că, fără aceste echipe, afacerile lor ar avea serios de suferit. 81% spun chiar că impactul ar fi „foarte” sau „extrem de grav”, potrivit unui studiu Lions & Tigers. Companiile nu mai aleg colaboratori externi doar ca să economisească bani, ci pentru calitatea muncii (87%), viteză (86%) și inovație (83%). 79% spun că motivul principal este accesul la oameni cu abilități rare, greu de găsit. Iar firmele care lucrează de peste 3 ani cu astfel de echipe au cu 21% mai multă încredere că modelul funcționează.
____
Elveția oferă salarii de până la 8.100 €/lună pentru muncitori fără diplomă și caută peste 85.000 de oameni. Elveția, una dintre cele mai stabile și bine plătite țări din Europa, are un deficit major de forță de muncă și recrutează în domenii care nu cer diplomă universitară. Printre cele mai căutate și bine plătite posturi: electrician (până la 8.100 €/lună), șofer de camion (6.750 €/lună), muncitor în construcții (6.050 €/lună), asistent la domiciliu (până la 5.400 €/lună) sau agent de curățenie (4.290 €/lună). Procesul de angajare se face simplu, prin agenții locale, iar experiența practică, motivația și seriozitatea cântăresc mai mult decât studiile. În plus, angajații beneficiază de asigurări, pensie și alocații. Atenție, însă: costurile de trai în Elveția sunt printre cele mai mari din Europa.
___
Practicile controversate ale unor medici români le aduc câștiguri uriașe de pe urma femeilor vulnerabile. Investigația Snoop.ro arată cum o parte a sistemului medical românesc transformă sănătatea femeilor într-un business profitabil. Proceduri fără dovezi științifice solide sunt promovate intens în spitale de stat sau clinici private, cu tarife de mii de euro. Medicii implicați câștigă sume considerabile, în timp ce pacientele ajung să suporte durere, traume și riscuri grave ale sănătate. În acest context, etica profesională și consimțământul informat par să fie opționale, iar publicitatea înșelătoare devine un instrument de profit. Situația ridică semne de întrebare și despre rolul instituțiilor și al reglementărilor în zona profesională medicală.
___
Angajații pun pe primul loc echilibrul personal, pentru prima dată în fața salariului. 83% dintre angajați aleg echilibrul între viață personală și muncă drept principal criteriu în alegerea unui job, depășind pentru prima oară salariul (82%), arată raportul Workmonitor 2025 realizat de Randstad. Generația Z conduce schimbarea: 74% dintre tineri prioritizează echilibrul, în timp ce doar 68% pun banii pe primul loc. Mai mult, 40% dintre Gen Z și millennials sunt dispuși să accepte un salariu mai mic, dacă primesc în schimb mai multă flexibilitate.
___
DOGE a fost desființat. Îți amintești cum Elon Musk flutura o drujbă pe scenă? Unealta cu care promitea să „taie birocrația” și să salveze Guvernul american de la risipa de 2 trilioane de dolari. Suntem la 10 luni distanță, iar DOGE (Department of Government Efficiency), agenția înființată de Trump, nu mai există. Promisiunea de $2 trilioane s-a transformat în cel mult 214 miliarde de dolari (cifră contestată și foarte greu de verificat). Conform layoffs.fyi, care din 2025 a început să urmărească și concedierile guvernamentale, 71,981 de angajați federali au fost concediați de DOGE, iar în total, în 2025 au avut loc vreo 180.000 de plecări de pe funcții publice.
💡 Știați că:
Angajații care au un „cel mai bun prieten” la serviciu sunt de șapte ori mai predispuși să fie implicați în activitate, să producă lucrări de calitate și să se simtă mai bine în mediul profesional, arată un ghid Gallup.
Și prieteniile la locul de muncă nu presupun neapărat apropiere emoțională, ci sprijin real prin idei noi, colaborare, ajutor la nevoie și feedback sincer. Modul în care oamenii construiesc aceste parteneriate depinde de punctele lor forte: cei orientați spre acțiune prin colaborare și responsabilitate, cei influenți prin energie și idei, cei axați pe relații prin încredere și sprijin emoțional, iar cei cu gândire strategică prin conversații profunde și schimb de perspective.
Atunci când angajații înțeleg și oferă sprijinul potrivit, nivelul de cooperare crește, încrederea se consolidează, iar performanța echipei se îmbunătățește vizibil.
Incluziune de ochii lumii: angajatorii ignoră angajații peste 55 de ani.
Experiența reală a angajaților cu vârsta peste 55 de ani diferă mult de declarațiile publice ale companiilor, arată un studiu care a analizat răspunsurile managerilor de HR și liderilor din peste 35 de țări.
74% dintre respondenți sesizează discriminarea pe criteriu de vârstă la locul de muncă, iar 37% recunosc că au o percepție pesimistă asupra angajaților mai în vârstă, chiar și când aceștia sunt implicați și au inițiativă. În privința pensionării, deși cei mai mulți profesioniști HR și manageri își doresc mai multă flexibilitate (72% ar favoriza pensionarea anticipată și 61% oportunitățile după vârsta oficială de pensionare), 71% dintre companii aplică rigid vârsta legală de pensionare.
Studiul identifică cauzele principale ale acestei situații: prioritizarea transformării digitale în locul schimbărilor demografice, structuri corporative rigide, lipsa strategiilor HR dedicate angajaților de peste 55 de ani și experiența insuficientă în valorificarea potențialului acestora.
🗓️ Ce-am mai muncit.
🗞️ ITM-urile din România trec printr-o criză profundă de încredere, după o serie de cazuri grave care arată o ruptură totală între rolul lor legal și comportamentul din realitate.
Investigațiile noastre din ultimele luni au scos la iveală situații în care inspectoratele din București, Timiș și Caraș-Severin ignoră cu lunile accidente mortale, închid ochii la hărțuirea sistematică a angajaților și tratează sesizările primite ca simple formalități. Cazurile Alexandrei Anghel (MDPI) și Larisei Sârbu (Atos Timișoara) sunt exemple dramatice: anchete întârziate luni de zile, zero responsabilitate instituțională și concluzii inexistente.
Pe lângă aceste eșecuri, apar și abuzuri interne: folosirea resurselor publice în scop personal, controale de formă și chiar avertizarea unor companii înainte de inspecții. Toate acestea sunt alimentate de politizare și nepotism, care blochează orice încercare reală de reformă. Într-un astfel de sistem, angajații nu mai au încredere că statul îi poate proteja, iar angajatorii abuzivi știu că pot scăpa nepedepsiți. Continuăm să cerem o reformă reală și urgentă a ITM-urilor din România.
___
🗞️ Îți cauți un prim job? Ți-am pregătit un ghid real pentru început de carieră. Am analizat 12 joburi care chiar NU cer experiență, disponibile azi pentru tinerii români: cum arată salariile reale, beneficiile, capcanele și ce înveți cu adevărat. Află ce variantă e potrivită pentru tine, câți bani poți câștiga la început de drum și unde ai pe bune șanse să dezvolți o carieră. Bonus: 5 sfaturi directe de la angajatori pentru tineri fără experiență.
___
🗞️ Munca te provoacă sau te plictisește? Simți că te plictisești la birou, dar ți-e frică să ceri mai mult ca să nu ajungi la stres? E o dilemă falsă. Adevărul e că, fără provocare, creierul se plictisește și tot la epuizare ajungi. Uite de ce e important ca munca să aibă și provocări și cum găsești tu acel nivel optim, unde nu te stresezi, dar ești stimulat.
___
🗞️ De ce poți să-ți IUBEȘTI munca, dar să-ți URĂȘTI jobul. Poți să-ți iubești meseria, dar să urăști contextul. Să vii cu energie, dar să pleci frustrat. Ești dedicat, dar nefericit. De ce se întâmplă asta?
