Peste 400 de angajați români ai Oracle urmează să rămână fără job.
Aproximativ 400 de angajați ai Oracle România ar urma să fie concediați, potrivit unor surse din mediul IT, în cadrul unui amplu proces de restructurare. Cei vizați ar fi fost anunțați pe 3 noiembrie, însă compania nu a emis încă un comunicat oficial, nu se știe ce departamente vor fi afectate și nici când vor fi finalizate procedurile. Măsura face parte dintr-o strategie globală de reorganizare, pe fondul tranziției către soluții bazate pe AI.
Pe Reddit, angajații afectați au început să se organizeze, încercând să strângă bani pentru a angaja un avocat care să-i reprezinte în eventualele negocieri. Mai mulți au confirmat că au primit un e-mail cu titlul „FW: RO Highly Confidential Announcement”, cu managerul direct în cc și grupul de HR inclus. Pachetele compensatorii ar varia între 3 și 12 salarii, în funcție de vechime. Unii speră să obțină pachete mai avantajoase, în timp ce alții critică lipsa de transparență a companiei.
Oracle a trecut prin valuri similare de concedieri în Statele Unite în ultimele luni. În România, grupul are peste 4.400 de angajați, împărțiți între mai multe entități. Deși afacerile companiei au crescut semnificativ în 2024, unele divizii au înregistrat pierderi, iar această măsură ar putea viza tocmai zonele mai puțin profitabile.
Din 2028, AI va crea mai multe joburi decât va elimina.
„Nu vine apocalipsa din cauza AI, dar va fi haos”. Așa rezumă Gartner concluziile propriului studiu despre efectele inteligenței artificiale asupra pieței muncii. Conform analizei, din 2028-2029, AI-ul va începe să creeze mai multe locuri de muncă decât va elimina. Dar până atunci, în fiecare an, peste 32 de milioane de roluri la nivel global vor fi profund transformate.
Gartner numește aceste transformări „efecte de undă” (ripple effects). Consecințele indirecte apar atunci când companiile implementează AI, iar întregul mod de lucru începe să se reașeze. Pentru a înțelege ce urmează, experții propun patru scenarii pentru viitorul muncii:
-
Mai puțini oameni fac ce inteligența artificială nu poate face. Munca rămâne în mare parte aceeași, dar oamenii intervin doar acolo unde AI are limitări.
-
Oamenii devin mai productivi datorită AI-ului. Joburile nu dispar, ci se accelerează. AI este un partener care ajută angajații să facă mai mult, mai bine și mai repede.
-
Oamenii și AI-ul colaborează pentru inovație. Rolurile se transformă complet, apar meserii noi și combinații neașteptate între discipline.
-
Organizațiile devin „AI-first”. Multe activități sunt complet automatizate, iar oamenii au mai ales roluri strategice sau de supervizare.
Haosul vine din ritmul transformărilor, nu din lipsă de joburi. Vor avea de câștigat companiile care investesc de pe acum în recalificare, învățare continuă și lideri care se adaptează. Nu avem încă acces complet la datele din studiu, dar vom mai aborda subiectul în newsletter atunci când acesta va fi disponibil.
📜 Scurte și tari (I).
Inspecția Muncii spală imaginea ITM Timiș. Controale de formă, răspunsuri sterile, zero responsabilitate. După valul de peste 400 de demisii și sinuciderea Larisei Sârbu la Atos Timișoara, controalele ITM Timiș s-au dovedit superficiale: din cinci verificări și nouă sesizări instituția nu a constatat nereguli majore, menționând doar lipsa menționării „stresului” în planul intern de protecție. Controlul legat de decesul tragic a fost făcut abia o lună mai târziu, și doar după ce cazul a devenit public, fără a fi tratat ca „eveniment de muncă”. În plus, planează suspiciuni de conflict de interese, deoarece soțul șefei ITM Timiș lucra la una dintre firmele Atos în perioada reclamațiilor. Inspecția Muncii a oferit răspunsuri vagi, părând mai degrabă să protejeze instituția decât să caute adevărul.
___
Amazon se pregătește pentru un nou val masiv de concedieri prin e-mail: aproximativ 30.000 de angajați, adică aproape 10% din total, vor fi afectați. Decizia, cea mai amplă de la sfârșitul lui 2022, vine după un ciclu de angajări accelerate în pandemie și pe fondul extinderii utilizării inteligenței artificiale, care, potrivit CEO-ului Andy Jassy, va înlocui o parte din activitățile umane.
În România, compania a redus deja 504 posturi la Iași în vară, multe dintre ele mutate ulterior în India, iar numărul total al angajaților locali a scăzut la circa 3.300. Surse apropiate companiei vorbesc despre posibile noi disponibilizări și în birourile din țară, în departamente de servicii interne, mai ales în zona prelucrării de informații. Situația ridică întrebări legate de protecția angajaților, mai ales după ce Amazon ar fi cerut autorităților „flexibilizarea” Codului Muncii; o solicitare care, în acest context, pare să-și dezvăluie adevăratul scop.
___
IBM a înlocuit sute de angajați din departamentul de resurse umane cu inteligență artificială, a confirmat CEO-ul companiei, Arvind Krishna. Potrivit acestuia, agentul AI „AskHR” gestionează acum 94% dintre sarcinile de rutină, precum cererile de concediu sau fluturașii de salariu. Deși au avut loc concedieri, numărul total de angajați IBM a crescut, compania folosind resursele economisite pentru a angaja mai mulți programatori, specialiști în marketing și vânzări. Krishna a explicat că AI-ul le-a permis să redirecționeze investițiile către domenii ce necesită gândire critică și interacțiune umană. IBM, care avea 270.300 de angajați la finalul lui 2024, a raportat o creștere a productivității de 3,5 miliarde de dolari în ultimii doi ani datorită utilizării AI în peste 70 de domenii.
___
România riscă sancțiuni europene după decizia de a menține salariul minim brut la 4.050 de lei și în 2026. Măsura contravine legislației naționale, care prevede actualizarea anuală a salariului în funcție de inflație și productivitate. Prin această înghețare, statul își încalcă angajamentele asumate la nivel european, iar Comisia Europeană ar putea declanșa o procedură de sancționare. Totuși, situația rămâne incertă, deoarece directiva privind salariul minim adecvat este contestată la Curtea de Justiție a UE, iar dacă va fi anulată, România nu ar mai putea fi penalizată.
___
Tot mai mulți angajatori din România cer competențe digitale și de inteligență artificială, semn că piața muncii se adaptează rapid la noile tehnologii. Cele mai căutate abilități sunt digital marketing, analiză de date, business intelligence, generative AI, prompt engineering, machine learning și cybersecurity, potrivit eJobs. În prezent, peste 6.500 de joburi active pe platformă menționează explicit astfel de cerințe. Deși interesul companiilor este tot mai mare, doar 4 din 10 angajați folosesc constant instrumente AI la birou, iar jumătate dintre angajatori spun că echipele lor nu sunt încă suficient digitalizate.
___
O anchetă Snoop arată că două românce escrochează zeci de muncitori asiatici, cerându-le sume între 300 și 500 de euro pentru obținerea avizelor de muncă şi apoi lăsându-i fără documente, în şedere ilegală și vulnerabili la exploatare. Victimele au prezentat dovezi sub formă de conversații, înregistrări și tranzacții, fiind amenințați sau chiar agresați. În contextul unui sistem birocratic lent și al muncii „la negru”, mulți străini riscă deportarea. Experți și avocați cer digitalizarea proceselor, acreditarea agențiilor de recrutare și măsuri legislative pentru a proteja muncitorii străini și a preveni abuzurile.
___
Un studiu realizat pe 3.200 de angajați români arată că multe dintre comportamentele noastre la muncă sunt ghidate de anumite mecanisme inconștiente. Spre exemplu, 71% dintre angajați sunt ghidați de mecanismele „mulțumește-i pe ceilalți” și „fii perfect”, cu tendința de a evita conflictele și de a avea o nevoie de previzibilitate sporită. Fără conștientizare și limite sănătoase, aceste automatisme ne pot conduce foarte ușor spre burnout. Citește mai multe în guest post-ul publicat pe blogul Hacking Work.
___
Atunci când alergi după fiecare trend, devii reactiv în loc să fii proactiv. Și riști să investești resurse în direcții care nu au nicio legătură cu ADN-ul afacerii tale. Ce trend ai ignorat conștient pentru că nu se potrivea cu direcția ta, chiar dacă toată lumea îl urmărea? Despre cum să deosebești trendul de strategie – și cum să ai criterii clare de decizie – vorbim la masterclass cu cazuri concrete și instrumente de analiză. București, 17-18 noiembrie.
___
Burnoutul lovește și în rândul îngrijitorilor persoanelor vârstnice, arată studiul EY Global Consumer Health. Unul din 5 petrece peste 30 de ore pe săptămână oferind îngrijire, iar aproape jumătate consideră sistemul de asistență greu de folosit și lipsit de sprijin. Sistemele actuale se bazează în mare parte pe munca neplătită, iar stresul cauzat de birocrație și lipsa resurselor împinge mulți îngrijitori spre burnout. 60% spun că un sprijin financiar le-ar reduce presiunea, iar 58% cer instruire mai bună pentru a putea oferi îngrijire adecvată acasă. Specialiștii avertizează că, fără măsuri concrete, epuizarea îngrijitorilor riscă să devină o problemă majoră de sănătate publică.
___
(P) Oamenii pot munci mult, dar nu pot performa dacă nu se simt bine. Un studiu Work-Life Wellness arată cât de importantă este starea de bine la locul de muncă: 91% dintre angajați spun că este la fel de importantă ca salariul, iar 93% ar pleca dintr-o companie care nu are grijă de ei. În plus, 9 din 10 au simțit semne de burnout în ultimul an, confirmând că performanța reală nu poate fi obținută fără echilibru și sprijin. Oamenii dau tot ce pot, dar se așteaptă ca și compania să aibă grijă de ei. De aceea, rolul HR-ului devine esențial: performanța durabilă se construiește din energie, nu din epuizare. Descarcă ghidul gratuit realizat împreună cu 7Card și fii tu liderul care inspiră, nu doar cere performanță.
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
Compasiunea în leadership: cât e bine, cum o aplicăm, de unde e „prea mult”?
Ca lideri, credem adesea că a fi empatic înseamnă să rezolvăm fiecare problemă a echipei noastre. Dar compasiunea reală nu e despre a purta toate poverile, ci despre a fi prezenți fără a ne epuiza. Ascultăm un coleg care se confruntă cu dificultăți, dar asta nu înseamnă că trebuie să găsim imediat soluția tuturor problemelor sale. Uneori, cel mai valoros gest este simpla noastră prezență și încurajarea ca persoana să-și găsească propriul răspuns.
Astfel, transmitem două mesaje puternice: (1) „Te văd și te aud”, de unde echipa simte că primește sprijin și (2) „Ai încredere în tine”, zona din care oamenii învață să se responsabilizeze.
Bine, bine, dar cum punem asta în practică?
-
Prin ascultare activă: cu toții știm pe cineva care răspunde la 5 mesaje, trimite 2 e-mailuri și își comandă o pereche de pantofi în timp ce vorbești cu el. Fă exact opusul: pune telefonul deoparte și acordă-i interlocutorului tău atenția pe care o merită.
-
Prin întrebări ghidate precum: „Ce ai încercat până acum?”, „Ce crezi că ar putea funcționa?” sau „De ce crezi că e așa?”. Încurajează oamenii să ajungă singuri la o concluzie.
-
Prin setarea limitelor: e în regulă să spui: „Hai să găsim o soluție împreună mâine, când am timp să mă concentrez”. Arată empatie, dar îți protejează energia.
🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.
Munca remote, o șansă reală pentru incluziune.
Participarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii din Statele Unite a atins un nivel record: aproape un sfert dintre acestea lucrează în prezent, o creștere de 30% față de perioada de dinaintea pandemiei. Trecerea la munca hibridă și remote a redus barierele tradiționale care îi țineau pe mulți în afara pieței muncii.
Cei mai câștigați par tinerii între 16 și 24 de ani, a căror participare a crescut cu aproape 60% din 2020. Totuși, persoanele cu dizabilități sunt mai prezente în domenii precum întreținerea clădirilor și curățenie, dar mai puțin reprezentate în științe, sănătate sau tehnologie, semn că persistă barierele educaționale și lipsa oportunităților.
Firmele care angajează activ persoane cu dizabilități au venituri cu 28% mai mari și profituri cu 30% peste media celor care nu o fac. În plus, acești angajați tind să rămână mai mult timp în companie.
📜 Scurte și tari (II).
Tinerii și primul job, o temă fierbinte. Ploiești, o sală plină de tineri. În față, Vlad Petreanu și Moise Guran discută cu Generația Z despre bani, carieră și viitor. La un moment dat, Vlad lansează afirmația că „salariul minim la începutul carierei este școală plătită”. Argumentul e simplu: la primul job, angajatorul te plătește mai mult ca să înveți meserie decât pentru ce produci efectiv. Moise completează cu ideea că este normal să începi de undeva și că salariul unui debutant este, de fapt, un cost acoperit de colegii cu experiență, care sunt cu adevărat productivi.
Numai că tinerii din sală zic altceva: „Ce poți face azi în România cu un salariu minim? Un salariu decent e 5.000 de lei.” Așadar, pare că avem două tabere. Noi am încercat să analizăm într-un mod obiectiv cum arată piața muncii pentru tinerii din 2025 și să găsim un răspuns. Tu cine crezi că are dreptate în povestea asta?
___
50.000 de locuri de muncă din construcții, în pericol, spune Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții și patronul companiei Construcții Erbașu. Acesta avertizează că foarte multe firme firme (din cele care au contracte cu statul) ar putea fi forțate să concedieze personal după blocarea unor proiecte finanțate prin Anghel Saligny și PNRR. Decizia Guvernului de a opri semnarea de contracte noi și de a eșalona plățile existente pe trei ani este motivată prin lipsa fondurilor și riscul fiscal generat de supracontractare. Erbașu a mai transmis și în iulie o scrisoare deschisă către Guvern pe tema noilor măsuri fiscal bugetare încercând să identifice „soluții de supraviețuire pentru firmele implicate în contracte publice.” La nivelul întregii ţări, în construcţii lucrează circa 500.000 de angajaţi.
___
6.954 de tineri și-au găsit un job la Bursa Locurilor de Muncă pentru Absolvenți din octombrie, anunță ANOFM. Au fost puse pe masă peste 25.000 de locuri de muncă la vreo 1.600 de companii din toată țara. Din cei peste 20.000 de participanți, o parte și-au găsit, teoretic, un loc de muncă. Cele mai multe joburi au fost în construcții, restaurante, curierat, transporturi, comerț, industria auto și echipamente electrice. Asta ne arată că oamenii se angajează acolo unde există cerere reală. Poate că ar fi momentul ca și cursurile și programele de formare profesională ale ANOFM să se sincronizeze mai bine cu aceste domenii. Între timp, datele Eurostat arată că rata șomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani este de 23,5%, adică vreo 119.000 de tineri fără job.
___
„Sindromul Italia” – când îngrijirea altora te îmbolnăvește pe tine. Mii de femei din Europa de Est au plecat în ultimele decenii spre Italia, în căutarea unui trai mai bun, lucrând ca îngrijitoare pentru vârstnici sau bolnavi. Pentru multe dintre ele însă, experiența a semănat cu un coșmar. Medicii au observat, încă de acum 20 de ani, apariția unui fenomen numit neoficial „Sindromul Italia”, o formă de depresie și epuizare emoțională care afectează femeile după ani de muncă izolată, departe de familie. Simptomele variază de la insomnie și anxietate, până la crize psihotice sau tentative de suicid.
„Bonus”: Fenomenul afectează și copiii rămași acasă, care se confruntă cu depresie și probleme de atașament. Dacă și ție îți provoacă fiori aceste povești de viață, citește articolul din New York Times de la care am pornit. Și echipa Scena9 a documentat încă din 2018 problemele de sănătate mintală și condițiile de muncă ale „badantelor” românce din Italia.
___
Pentru mulți adolescenți, întrebarea „Ce vrei să faci cu viața ta?” stârnește anxietate: 46% dintre elevi se simt nesiguri în legătură cu viitorul profesional. Ca răspuns, Salvați Copii România, împreună cu CMBRAE și Banca Transilvania, au lansat platforma interactivă „What’s next”, un spațiu sigur unde elevii își pot explora interesele și punctele forte înainte de a lua decizii importante. Proiectul pilot arată că sprijinul potrivit îi face pe elevi mai optimiști și mai conștienți de propriile abilități. Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România, subliniază că orientarea profesională ajută copiii să se valorizeze și să facă alegeri informate pentru viitor.
___
România continuă să piardă locuitori: populația a scăzut la 21,67 milioane, cu aproape 110.000 mai puțin față de anul trecut, potrivit datelor INS. Fenomenul e parte dintr-un declin mai amplu care afectează întreaga Europă. Estimările ONU arătă că până în 2055 continentul va avea cu peste 23 de milioane de oameni mai puțin. În următorul deceniu, România, alături de Italia, Polonia și țările baltice, se va confrunta cu o scădere severă a populației, cauzată de natalitatea redusă și emigrare. Pentru România, asta înseamnă o societate îmbătrânită, cu mai puțini oameni activi care susțin un număr tot mai mare de pensionari.
___
Încă un livrator străin agresat în trafic, în Ilfov. Un livrator nepalez de 24 de ani a fost atacat sâmbătă după-amiază în Popeşti-Leordeni, în timp ce făcea livrări pe motocicletă. Doi tineri din judeţul Ilfov ar fi oprit în trafic şi l-ar fi agresat verbal şi fizic, după un conflict spontan. Poliţia i-a identificat şi i-a dus la audieri. Incidentul ridică din nou semne de întrebare privind siguranţa livratorilor străini în România.
___
De la începutul anului, mai mult de 450.000 de femei au renunțat la locurile de muncă, potrivit datelor Biroului de Statistică al Muncii din SUA, una dintre cele mai mari scăderi din afara perioadei pandemiei. Fenomenul este alimentat în principal de femeile cu copii mici și stârnește îngrijorare în rândul economiștilor, care avertizează că această tendință ar putea anula progresele obținute de femei în ultimii ani și ar putea schimba structura pieței muncii pe termen lung. Uite aici câteva mărturii interesante strânse de CNN.
___
Una din trei companii germane plănuiește concedieri în 2026, potrivit unui sondaj realizat de Institutul Economic German (IW Köln). 36% dintre firmele din Germania intenționează să reducă personalul anul viitor, dar doar 18% estimează noi angajări. În plus, o treime dintre companii spun că își vor diminua investițiile. Cauzele principale: costurile mari cu energia, birocrația și tensiunile geopolitice. Gândirea critică ne semnalează că deși sondajul a fost făcut pe vreo 2.000 de companii, IW este un institut de cercetare privat, apropiat de mediul de afaceri, iar tonul pesimist al acestor rapoarte poate avea și rolul de a transmite mesajul că economia are nevoie de măsuri mai favorabile companiilor.
___
Când angajații tăi încep să fenteze sistemul, e semn că ceva scârțâie în organizație. Zece medici rezidenți de la Spitalul Careggi din Florența au fost acuzați că au falsificat listele de programări pentru a-și reduce volumul de muncă în timpul verii. Ancheta Carabinierilor a arătat că, în iulie și august 2023, aceștia au introdus în sistem programări false și teste multiple pe numele aceluiași pacient pentru a bloca accesul altor persoane la consultații. În total, ar fi fost „evitate” aproape 300 de programări. Procurorii italieni i-au acuzat de perturbarea serviciului public, o infracțiune ce se pedepsește cu până la cinci ani de închisoare, iar procesul urmează să înceapă pe 19 februarie.
🗓️ Ce-am mai muncit.
🎥 (01:07:21) Inegalitatea din școli este o oglindă perfectă a societății românești.
În cel mai nou episod de podcast, profesorul și activistul civic Marcel Bartic explică de ce România s-a împărțit în două lumi: una educată și prosperă, alta uitată și săracă, și ce e de făcut pentru a ne regăsi unitatea.
Bartic vorbește despre frica și frustrarea celor rămași în urmă, despre inechitățile din școli care creează adulți vulnerabili și despre nevoia ca statul să intervină responsabil acolo unde comunitățile sunt neglijate.
___
De ce să tragi mai tare când știi că „merge și așa”? Ei bine, nu pentru șef sau companie, ci pentru tine. Ca să fii și tu mândru sau mândră cu munca ta. În ultimul articol Happiness @Work am scris despre mândria profesională și care sunt cele 3 obiceiuri, care practicate zilnic, te ajută să o construiești și să o susții.
___
Pe 13 noiembrie te așteptăm la un nou eveniment Întâlnirile Hacking Work – Burnout în sistemul medical: Când salvatorii au nevoie de salvare. Înainte de ne mai crea contextul printr-o nouă tragedie, vino să vorbim deschis despre epuizarea din sistem, despre sănătatea mintală deseori ignorată a personalului medical și despre ce se poate face concret, alături de doi invitați care înțeleg bine problema sistemică, din perspective diferite. Mai multe detalii despre eveniment aici.
___
În celălalt birou al nostru, la PozitiVești, am copt câteva episoade care îți pot fi utile. Sunt din seria de educație financiară pe care am numit-o „Asigură-te Inteligent”. Le menționăm și aici, în cazul în care ți-au scăpat dincolo.
📖 Cartea câștigătoare.
Ți s-a întâmplat vreodată să te trezești spunând „da”, deși tot ce voiai să spui era „nu”? Cartea psihologului Manuel J. Smith, „Când spun «Nu» mă simt vinovat”, te învață cum să ieși din capcana vinovăției și a manipulării de zi cu zi.
Cu exemple reale și tehnici eficiente, autorul arată cum poți refuza politicos, fără să te simți egoist, și cum să comunici ferm, dar empatic, acasă, la muncă sau în relațiile personale.
