hacking work logo svg white with orange

România de la supracalificare la subocupare: o radiografie a pieței muncii

Te-ai întrebat vreodată de ce mulți români nu reușesc să obțină un loc de muncă decent? Sau de ce sunt nevoiți să accepte locuri de muncă sub nivelul calificărilor și expertizei lor, deși rata șomajului este scăzută? Azi vorbim despre două fenomene paradoxale în piața muncii, supracalificarea și subocuparea, și aflăm cum ne afectează.
supracalificare

România se confruntă cu una dintre cele mai scăzute rate de angajare din Uniunea Europeană. În 2023, doar 69% dintre români sunt angajați – sub media UE, situată în jurul valorii de 75%. În mod paradoxal, rata de șomaj e una redusă, de doar 5.6%, semn că o bună parte din români „se descurcă” prin venituri nedeclarate, ori la limita subzistenței, fără ajutoare.

O altă problemă o reprezintă rata de supracalificare a angajaților. Ce înseamnă asta mai precis? Românii acceptă joburi sub nivelul lor de educație, doar pentru a fi angajați. Asta arată o nepotrivire evidentă între educația primită și joburile ocupate, iar în timp crește frustrările, afectează eficiența economică și satisfacția profesională a oamenilor. 

Potrivit Eurostat, rata de supracalificare în România pentru anul 2023 este comparabilă cu media UE, fiind însă depășită de Spania, Grecia și Cipru. În contrast, țările cu un sistem educațional solid, precum Luxemburg, Danemarca și Cehia, au printre cele mai scăzute rate de supracalificare. În 18 din cele 27 de țări ale Uniunii Europene, femeile sunt mai des supracalificare decât bărbații.

Imediat ce depășim fenomenul „supracalificării”, ne lovește cel al „subocupării”. Rata de subocupare a forței de muncă ne spune numărul total de oameni care lucrează, fără voia lor, pe posturi care nu li se potrivesc, ori doar cu jumătate de normă, deoarece nu pot obține locuri de muncă cu normă întreagă care să le pună la treabă competențele reale. În prezent, avem 100.000 de oameni în economia României care ar fi dispuși să lucreze mai mult, dar nu o pot face. „Subocupații” sunt nevoiți să accepte locuri de muncă sub nivelul lor de calificare, prost plătite, sau cu program de lucru part-time, pentru că nu găsesc full-time.

Subocuparea este noul șomaj, spun economiștii Bloomberg. Efectele sunt similare: familiile au venituri mai mici și un consum redus, ceea ce duce la o cerere scăzută de produse și servicii și la încetinirea creșterii afacerilor. La nivel macro, efectul se reflectă într-un PIB anemic.

Problema este că numărul joburilor care solicită studii superioare nu crește atât de mult precum numărul absolvenților de facultate. În plus, aceste fenomene denotă încă o dată deficiențele din sistemul de educație, care generează cohorte de tineri pregătiți pentru cu totul alte specializări decât cele cerute de economia reală. 

Printre soluțiile propuse de experți la aceste probleme interconectate se regăsesc: 

  • investiții în crearea de locuri de muncă bine plătite, cu perspective de carieră, în special în sectoare cu potențial ridicat de creștere; 
  • adaptarea sistemului educațional la cerințele pieței muncii;
  • sprijinirea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă prin dezvoltarea de programe de reintegrare profesională și consiliere în carieră. 

Numai abordarea eficientă și corelată a acestor probleme va contribui la o piață a muncii mai performantă și mai incluzivă, care stimulează creșterea economică și prosperitatea, în general.

Sursa imagine: Freepik.

***

Nu uita că ne poți asculta săptămânal la radio în fiecare marți și joi la ora 10:20 la Radio România Cultural și la 07:20 la Radio Cluj.

Distribuie articolul
Articol scris de

Un răspuns

  1. Acesta este un fenomen cauzat de pseudo-social-democrații care au dat peste cap economia, creând una paralelă, bugetofag-parazită de stat.
    Oamenii cred că având supraspecializare vor găsi de lucru mai ușor – dar nu în economia duală a României, în cea paralel-bugetofag-parazită se intră pe pile cu diplome cumpărate. În cea reală concurența este foarte dură, deoarece statul nu sprijină decât declarativ antreprenoriatul – vezi cazul supraimpozitării muncii cu program parțial.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Alte articole similare

educația modernă

Educația modernă și digitalizarea înseamnă un viitor mai bun pentru România

Așa-i că am ajuns deja la gradul de înțelepciune necesar pentru a pricepe că toate cele care ni se întâmplă, și cele bune, dar și cele rele, ni se trag de la educație? Simțim cu toții că, în educația națională, nu se mai poate așa, că lucrurile merg într-o direcție greșită și că este nevoie de o resuscitare a sistemului de învățământ. Dar își asumă cineva schimbarea?

Imaginea surprinde un moment emoționant între o mamă și un copil care se îmbrățișează, în timp ce se despart în fața unei școli din România. În fundal, se observă cele două intrări distincte ale școlii, una pentru "PROFESORI" și una pentru "ELEVI", evidențiind atât separarea emoțională, cât și fizică, în contextul școlar.

Trebuie să (re)învățăm ce este serviciul public

Care este rolul serviciului public? Exemplificăm modul eronat în care este acesta înțeles în România, pornind de la solicitarea pe care organizațiile de elevi din România au făcut-o Ministerului Educației, și anume, eliminarea intrărilor separate pentru elevi și profesori în școli.