Problemele legate de muncă se numără printre cele mai mari îngrijorări ale oamenilor la nivel global, potrivit raportului Gallup „The World’s Most Important Problem 2026”, care analizează percepțiile populației adulte din peste 140 de țări. La nivel mondial, 10% dintre respondenți indică munca drept cea mai importantă problemă a țării lor, incluzând aici șomajul, lipsa locurilor de muncă stabile, salariile mici și condițiile precare de lucru. Tema este devansată doar de problemele economice generale, precum inflația sau costul vieții, dar rămâne constant prezentă în topul îngrijorărilor sociale.
Importanța muncii ca problemă publică diferă semnificativ în funcție de nivelul de dezvoltare economică. În țările cu venituri ridicate, doar 4% dintre adulți consideră munca principala problemă națională, în timp ce în economiile cu venituri medii-superioare procentul urcă la 10%. Situația este mult mai tensionată în țările cu venituri medii-inferioare, unde 20% dintre respondenți spun că munca este cea mai mare provocare, semn că accesul la joburi decente rămâne o problemă structurală. În statele cu venituri mici, ponderea este de 15%, reflectând vulnerabilitatea piețelor muncii și lipsa protecției sociale.
Unde sunt joburile bune?
Raportul arată că rata șomajului influențează puternic percepțiile publice, dar nu explică singură nemulțumirea legată de muncă. În țările unde șomajul este ridicat, probabilitatea ca oamenii să indice munca drept problemă majoră crește considerabil. Totuși, Gallup subliniază că îngrijorările sunt legate și de calitatea locurilor de muncă disponibile. Chiar și în economii unde rata șomajului este relativ scăzută, oamenii reclamă lipsa joburilor bine plătite, sigure și cu perspective pe termen lung.
Diferențele apar și în funcție de statutul profesional al respondenților. La nivel global, 17% dintre persoanele aflate în șomaj spun că munca este cea mai importantă problemă a țării lor, un procent semnificativ mai mare decât media generală. În schimb, 10% dintre angajați indică aceeași problemă, la fel ca 10% dintre persoanele din afara forței de muncă, precum studenți, pensionari sau îngrijitori. Acest lucru sugerează că nemulțumirea față de piața muncii nu este resimțită doar de cei fără job, ci și de cei care lucrează, dar în condiții pe care le consideră nesatisfăcătoare.
Calitatea experienței la locul de muncă
Datele Gallup arată că doar 21% dintre angajații din lume sunt implicați activ în munca lor, în timp ce 62% sunt neimplicați, iar 17% sunt activ dezangajați — adică frustrați, demotivați și predispuși la productivitate scăzută. Această lipsă de implicare indică probleme profunde legate de management, cultură organizațională, recunoaștere profesională și echilibrul dintre viața personală și cea profesională.
Costurile economice ale acestei situații sunt uriașe. Potrivit estimărilor Gallup, dacă nivelul de implicare al angajaților ar crește la nivel global, economia mondială ar putea câștiga aproximativ 9.600 de miliarde de dolari anual, echivalentul a circa 9% din PIB-ul global. Raportul sugerează că investițiile în leadership, condiții de muncă mai bune și joburi cu sens nu sunt doar o chestiune socială, ci și una economică, cu impact direct asupra creșterii și stabilității pe termen lung.
Ce este implicarea angajaților și de ce este importantă?
Gallup oferă o definiție clară a implicării angajaților:
„Implicarea angajaților măsoară gradul în care aceștia sunt angajați emoțional față de organizația în care lucrează și față de obiectivele acesteia. Ea depășește simpla satisfacție la locul de muncă și include măsura în care oamenii sunt motivați, implicați și își pot folosi punctele forte în fiecare zi.
Cercetările Gallup arată că nivelul de implicare al angajaților este un indicator puternic al performanței organizaționale, influențând productivitatea, profitabilitatea, retenția personalului, bunăstarea, siguranța și rezultatele obținute în relația cu clienții.”
Sursa ilustrație: ChatGPT, după un prompt Hacking Work
