Cluj Business & Technology Club #2 – 15 februarie, cronica evenimentului

Despre dor, nebunie și curaj

În deschiderea evenimentului i-am avut din nou, alături de noi, pe Raluca Mihăilă, strateg în marketing integrat și arhitect de identitate cu peste 23 de ani de activitate internațională & Roby Dumitrescu, barman profesionist cu experiență internațională în mixologie. Fac parte din echipa celor 4 oameni nebuni și curajoși care au pus bazele ALCHEMICO – brandul ce creează povești din natură, cocktailuri semnătură și experiențe senzoriale prin mixarea apelor aromatizate cu extracte naturale îndulcite cu sirop de bio agave. Pentru Raluca și Roby există două cuvinte cu care rezonează la fiecare eveniment și la fiecare degustare:

„Dor și drag. Drag de noi înșine și de lucrurile care contează pentru noi. Drag de noi și de pasiunea pe care o punem în tot ce facem. Și dor de niște arome din copilărie cu care am crescut, pe care vrem să le reinventăm, să le reinterpretăm și să le aducem în fața voastră, în numele nostalgiei, în numele tradiției, al unei moșteniri.”

Fără să uite de identitate, teritoriu, cultură, lucruri care sunt foarte importante pentru brand, își doresc să schimbe comportamente de consum și să educe publicul să fie atent la ingrediente și la calitatea lor.  

Câteodată, simplitatea este cea mai bună rețetă în business

Tudor Bura face parte din acei oameni pe care incertitudinile și perioada de restricții din pandemie l-au împins să facă ceva absolut remarcabil pentru el și pentru noi mai târziu. Cei mai fini degustători și cei mai aprigi critici au devenit prietenii, iar după multe sesiuni de reglaje și testare a rețetei a luat naștere bere made in Câmpenești.

Însă, în această nișă competitivitatea este mare, microberării în Cluj sunt multe, iar fiecare încearcă să se poziționeze diferit prin rețete din ce în ce mai inedite. Tudor însă, a încercat să se întoarcă la origini. Pe lângă toate berile artizanale cu diverse arome sau fructe din această piață, Tudor a ales să se concentreze pe gustul simplu, dar nu puternic și amărui, cum ar spune unii, al berii artizanale. Astfel, bere made in Câmpenești este o bere simplă, din ingrediente naturale și chiar foarte bună, după cum ne-au confirmat și participanții la eveniment. 

E nevoie de un sat întreg ca să crești un copil 

Așa spune un proverb african. 

Însă ce legătură are această zicere cu tema evenimentului nostru?  Dan Toader are aproape 25 de ani de experiență în FMCG iar timp de 23 de ani a fost angajat la URSUS Breweries, unde a format și condus echipa care a construit business-ul Bârlog, un proiect intraprenorial al companiei. În prezent, Dan este Director General De La Ferma, un producător de brânzeturi cu piață de desfacere în peste 10 țări. 

Dan este cel care ne-a ajutat să înțelegem ce este intraprenoriatul, dar și de ce este nevoie de ”întregul sat” pentru a-l susține și dezvolta armonios. Curajul de a inova într-o organizație este ceea ce caracterizează intraprenoriatul. Dacă vei căuta definiția, vei vedea că intraprenoriatul este o parte a antreprenoriatului, doar că se întâmplă în cadrul unei firme care îi încurajează pe oameni să creeze lucruri noi, proceduri noi, servicii noi pentru a genera valoare în întreprindere. Antreprenoriatul începe de la zero într-un mediu economic extern, în timp ce intraprenoriatul se întâmplă în interiorul unei companii. 

Cum arată un intraprenor, dar un proiect intraprenorial? 

În primul rând, un intraprenor trebuie să gândească out of the box, să provoace starea actuală, să încerce să o schimbe. Să aibă multă încredere și să primească încredere de la compania mamă, să aibă curaj, să inoveze, să aibă autonomie să lucreze. Dan ne spune că diferența de viteză a un intraprenor față de viteza de lucru a companiei este foarte mare, pentru că altfel n-ar avea cum să genereze valoare și să creeze lucruri noi. Și evident, intraprenorul trebuie să primească resurse. Altfel, nu ar avea cum să iasă din rutină din punct de vedere operațional.

„Faci, greșești, înveți, refaci. Cum zicea Edison, n-am greșit niciodată, am învățat de 10.000 de ori, cum nu iese.”

Atunci când începi un proiect intraprenorial, ai mai multe aspecte cruciale la care trebuie să fii atent și care îți pot asigura succesul proiectului. În primul rând, e business case-ul, biblia proiectului. Apoi, mediul extern al proiectului, mediul intern al companiei, viteza de implementare și, în ultimul rând, părțile interesate în proiect stakeholderii, care sunt destul de importanți. Ei te pot ajuta să crești sau să te pot împiedica să ajungi la final. 

Business case-ul care, uneori, pare prea frumos ca să fie adevărat

Povestea cu business case-ul e că, în momentul în care ai un document semnat, vei fi judecat după acel document, întotdeauna. Ai o promisiune pe care, indiferent dacă ai contribuit la ea sau doar o execuți, după ea ești judecat. E important să-l citești cu atenție și e important să verifici atent ce scrie legat de produsul pe care trebuie să-l livrezi, de poziționarea pe piață, de mixul de produse, mixul de canale, cam tot ce înseamnă zonă comercială. Pentru că ce vei face tu și echipa ta încă nu există, există doar o sumă de idei pe o bucată de hârtie sau pe un ecran de calculator.

Mediul extern sau socoteala din târg și potrivirea ei cu socoteala de acasă

De ce din târg? Pentru că vine din afară, că e mediu extern. Aici e important să te uiți la perspectivele macroeconomice. În general, în orice business case, având o mare componentă financiară, deși are și o zonă comercială destul de consistentă, se vorbește de rata inflației, de produs intern brut sau de șomaj. Depinde ce indicator e critic pentru business case-ul tău. E important să vezi cum corelezi creșterea din business case cu indicatorii macroeconomici. 

De exemplu, dacă business case-ul e corelat cu un produs care ar trebui să vină din afară și să fie pus pe piața din România, e foarte important să vezi trendul produselor pe piața din afară, cum este piața și de ce compania a luat decizia să investească în România. Există o corelație? E realist ce scrie acolo sau arată doar bine pe hârtie? 

Mediu intern sau dacă satul e pregătit să crească copilul

E important să știi dacă organizația în care te afli este funcțională, lucrează în matrici sau dacă aruncă unii în alții cu e-mail-uri și așteaptă ca tot să se rezolve de la sine. E un plus să lucreze în matrici și comunicarea între departamente să nu fie atât de strictă, de agresivă și defensivă, ci oamenii să fie obișnuiți să lucreze împreună. Acesta este un semn că un proiect intraprenorial ar putea să funcționeze. Dan ne-a adus în discuție și forța sistemului imunitar corporatist, un concept extrem de interesant:

„Sistemul imunitar corporatist, ca orice sistem imunitar, are tendința de a elimina sau de a integra orice excentric, orice nu funcționează conform regulilor organizației. Așa funcționează, cum funcționează natura. Important e să știți cât e de puternic sistemul acesta imunitar. ”

Pe lângă sistemul imunitar corporatist contează și importanța proiectului. Dacă e un proiect important pentru compania mamă, toate resursele umane și materiale vor fi direcționate înspre proiect pentru că succesul acesteia depinde de acel proiect. Dacă e un proiect mai micuț, va fi mai greu.

Viteza de implementare sau cum îți așterni, așa dormi

Și cum uneori, socoteala de acasă chiar nu se potrivește cu cea din târg, Dan ne îndeamnă să fim atenți la business case și să încercăm pe cât posibil să livrăm la timp. Dan a început proiectul Bârlog în noiembrie 2019. Trebuia să livreze prima bere în septembrie 2020, dar între timpul a venit pandemia și a livrat prima bere în octombrie 2020. În contextul pandemiei trebuia să construiască o fabrică, în locul unor beciuri.

E extrem de important să vezi cât de repede poți merge și cât e de realist ceea ce îți dorești să faci, în timpul alocat. După alegerea echipei, e important să alegi oameni care știu să lucreze în proiecte, care au curaj și care pot lucra independent. Și este extrem de important să existe un manager de proiect sau un integrator cu foarte multă experiență.

Stakeholderii sau cei mai fericiți dintre pământeni 

Principalii stakeholderi sunt sponsorii. Dan ne spune că ei sunt cei mai fericiți pământeni, dar nu neapărat cei mai iubiți, însă cineva le acordă mereu atenție într-o anumită măsură. 

„Dacă sponsorul e fericit, și voi veți fi fericiți, dar ca să fie sponsorul fericit, voi va trebui să îl țineți extrem de aproape de ceea ce faceți și să îl bombardați cu nevoi de resurse, cu prioritizare, pentru că altfel o să fie supărat la final.”

Dacă e un proiect care durează pe o perioadă mai lungă de timp, te poți aștepta ca echipa de top management să se schimbe. Și s-ar putea să ai surpriza să începi să vorbești cu oameni care cunosc bine proiectul, au semnat business case-ul, au trecut prin board, dar și cu oameni noi, care au alte priorități în cadrul companiei.

Cum te impactează personal un proiect intraprenorial? 

Dan ne spune că un astfel de proiect este unul extrem de stresant, dar care, ca și lecție de business, se poate situa la nivelul unui MBA. Uneori stresul e cauzat și de lupta cu morile de vânt din interiorul și exteriorul organizației

„Dacă sunteți în zona de confort, să știți că există viață și după. Și încă ce viață. Dacă vă băgați într-o chestie de genul ăsta, o să vă dați seama că aveți niște neuroni care, în general, stau liniștiți și relaxați, dar care funcționează foarte bine la nevoie.”

Iar prezentarea lui Dan despre intraprenoriat nu se putea încheia altfel decât cu o zicere care să rămână cu noi mult timp după ce evenimentul a luat sfârșit: „E nevoie de doi ca să danseze un tango. Intraprenoriatul are nevoie de companie ca să existe, dar și compania are nevoie de intraprenoriat ca să inoveze.”

Există viață după un proiect intraprenorial? 

După ce a livrat proiectul Bârlog, Dan s-a reorientat către o nouă piață, cea de brânzeturi, fiind în prezent Directorul General de la Ferma cu Omenie – un business de 6 milioane de euro, cu o creștere cu 2 cifre în ultimul an, atât în profit cât și în cifra de afaceri. Își dorește, alături de Marius, proprietarul companiei, să facă din omenire o promisiune de brand. De ce? Pentru că, în primul rând, le place să lucreze cu oameni de omenie.

Fac produse de calitate foarte bună, iar prețul este unul corect, raportat la calitatea produselor. Iar misiunea lor este să învețe oamenii cum e cu brânza. Așa cum, înainte, Dan și-a propus să învețe oameni cum e cu berea. Însă, educația nu se face ușor și mai ales când e vorba de bani destul de mulți sau mai mulți bani decât media, consumatorul trebuie să înțeleagă what’s in it for me?

„De ce ai cumpăra un produs? Pentru că așa arată un produs bun, așa arată un produs de calitate. Așa e o brânză bună, așa e o bere de calitate care e făcută cum trebuie, e lăsată să fermenteze cum trebuie.”

Venind din domeniul berii, primul șoc a lui Dan a fost reprezentat de diferențele uriașe între industrii. Piața berii, e dominată de câteva multinaționale care au în jur de 70-80% din piață. Ceea ce impune niște reguli, deoarece concurența este foarte mare, iar companiile sunt extrem de competitive. Piața de produse lactate și de brânzeturi însă, e complet diferită. Sunt multinaționale care domină piața într-un procent aproximativ de 50%. Dar piața lactatelor e formată din multe, multe piețe. 

„Pentru că burduful meu să nu concureze decât la ce se cheamă share of wallet, la câți bani are consumatorul, va concura cu telemeaua altuia. Pentru că cine vrea să vină să cumpere burduf, o să vină să cumpere burduf.”

Astfel sunt foarte multe piețe fragmentate. Iar piața de lactate și brânzeturi nu e una ușoară deoarece valoarea adăugată se câștigă foarte greu în România. Însă e foarte important să înțelegem că un produs de calitate costă bani. 

Poți crea un brand cool, dar și prietenos cu mediul?

Alex Boncu este cofondatorul ZĂ KUP, cu peste 15 ani de experiență în FMCG (Fast Moving Consumer Goods), expert în canalele Horeca și Events, și cu o înțelegere profundă a Modern Trade. Prin ZĂ KUP, aduce expertiza sa în soluții ecologice și economice în domeniu, promovând practici durabile și inovatoare în industrie. Coloratele pahare au fost prezente la festivaluri regionale precum Smida Jazz Festival, Jazz in the Park sau evenimente culturale precum Tiff România. 

Intrând în jocul sustenabilității, festivalurile pot reduce consumul de deșeuri cu până la 40-50% în funcție de ce se consumă, câți participanți sunt și alți câțiva factori importanți. Însă procentul ni se pare impresionant și reprezintă cu siguranță un pas înainte pentru un viitor mai sustenabil. Le-am testat și noi în cadrul evenimentului, ne plac și le vom utiliza în toate serile noastre de învățare informală. 

Cea mai bună perioadă a vieții noastre

Cu o viziune ambițioasă asupra strategiei de afaceri, Ligiu Uiorean este fondatorul AirportLabs și împreună cu echipa lui dezvoltă și operează sisteme critice în 50 de aeroporturi internaționale, printre care cel din Dubai Airports sau Heathrow. În prezent, compania sa are 85 de angajați care creează produse SaaS ce asigură funcționarea optimă a infrastructurilor aeroportuare.

Ligiu a început prezentarea spunându-ne că aceasta este cea mai bună perioadă a vieții noastre. Motivul? Avem bere bună, evenimente faine, însă lăsând gluma deoparte, vom afla răspunsul până la finalul acestei cronici. 

Despre Survivorship Bias

Survivorship Bias e ca și cum ai jucat la loto, ai câștigat și după aceea ai încerca să îi convingi pe toți să joace, că o să câștige. Ligiu ne spune că fiecare discurs despre succes al unei persoane ar trebui să înceapă cu această definiție despre survivorship bias. Ne-a rugat ca fiecare informație pe care o primim să o trecem și să o analizăm prin filtrul propriu, cu un ochi critic. Nu fiecare excepție poate deveni o regulă, după cum nici rețeta lui Ligiu e posibil să nu returneze același rezultat dacă este replicată. 

Parcursul profesional al lui Ligiu a fost unul divers, dar extrem de interesant, iar fiecare piesă din CV-ul lui a completat puzzle-ul ce astăzi poartă numele de AirportLabs. A început să lucreze de la 14 ani în marketing, unde a vândut mere și prune în piață. De ce spune că a fost marketing? A constatat că dacă ia mărul și-l lustruiește, se vinde mai bine.

Însă, primul lui job adevărat a fost la SANEX unde s-a angajat pentru că a considerat importante fabricile în dezvoltarea țării. Ulterior a lucrat la Autostrada Transilvania pentru că a ajuns la concluzia că țara are nevoie de infrastructură. Iar penultima oprire a fost la Abu Dhabi Airports Company, unde i-a și venit ideea actualei companii. 

„Oricine a zburat își dă seama că aviația este un dezastru din orice punct de vedere. Și am ajuns la concluzia că indiferent cât de inteligente sunt soluțiile noastre, una dintre probleme este comunicarea în timp real.”

În prezent, alături de echipa lui face produse pentru aeroporturi, după cum spune și numele. Și produsele au fost create în mai multe generații, având ca scop să facă aviația mai eficientă. Prima generație de produse s-a axat pe comunicarea în timp real cu staff-ul, cu pasagerii și între sisteme. A doua generație s-a axat pe optimizarea a diverse produse specifice aviației, cozi, bagaje, etc. A treia generație de produse s-a axat pe total airport management, adică gestionarea a tot ce se întamplă în aeroporturi.

Însă, chiar dacă reprezezintă o companie cu clienți la nivel global, Ligiu și-a dorit să facă ceva și la nivel autohton, să poată beneficia și aeroporturile din țară de astfel de servicii, așa că a oferit gratuit și pe termen nelimitat serviciile AirportLabs, tuturor aeroporturilor din România. În unele aeroporturi deja s-a implementat, precum Cluj, Bacău, Timișoara, Satu Mare, Craiova, București.

Vrei să construiești un business de la zero?

Legiu ne spune că nu există o rețetă, însă există câteva lucruri legate de mindset care l-au ajutat să se dezvolte extrem de mult. Astfel, tot ceea ce faci, contează – asta ar fi primul sfat. Să lucrezi, mai ales dacă ești tânăr, în toate domeniile care te interesează, să asimilezi toate informațiile, să fii curios și să ai curajul să faci greșeli, dar și înțelepciunea să înveți din ele.

„Dacă doriți să porniți un business, prima recomandare este nu. A doua recomandare este nu acum. Și a treia recomandare, încercați să învățați cât mai mult și să faceți cât mai multe greșeli pe banii altora. E foarte scump să faci greșelile pe banii tăi.”

Al doilea lucru extrem de important e să înțelegi domeniul în care dorești să activezi. Multe firme nu înțeleg domeniul în care lucrează sau măcar ceea ce vând, iar neavând o privire clară asupra fundației unei companii este extrem de greu să te dezvolți, să rămâi în piață sau să nu falimentezi. Prima dată trebuie să înțelegi de unde vin banii într-un business, iar abia după să îl construiești. Un exemplu extrem de relevant dat de Ligiu este legat de scopul unui site de știri. Care este businessul lui? 

„Să creeze conținut? Crede cineva că este să vă informeze? Nu. Nu este să vă informeze. Business-ul unui site de știri este să vă țină pe site. De asta zic, multe firme nu înțeleg business-ul în care sunt. Însă poți să înțelegi chestia asta lucrând pentru alții, pe banii altora.”

Nu începe niciodată de la zero

Alege-ți industria în care îți dorești să activezi, dar nu începe niciodată un business de la zero. Ligiu ne îndeamnă să intrăm în acea piață, să ne facem simțită prezența și să devenim cunoscuți, ca oameni, prin intermediul unui branding personal. Următorul pas ar fi să nu îți fie frică să angajezi oameni mai deștepți/curajoși/buni decât tine și să creezi o echipă puternică cu care să poți rezolva și cele mai dificile probleme. 

„Mulți oameni care vin la noi în firmă trec prin faza numărul 1 – wow ce echipă tare, faza numărul 2 – ai de capul meu, nu o să fac față, și faza 3 – we can do this. We really can do this.”

Iar dacă ai echipa bună, aventurează-te și fă lucrurile cu adevărat grele din industrie: „N-aș porni niciodată un business care face lucruri simple. N-are rost. Dacă e simplu, să facă alții.” Și încearcă să construiești valoare pe termen lung. Construind valoare pe termen lung înseamnă ceva care ține, durează și care nu neapărat are un beneficiu luna viitoare sau anul viitor. Să plantezi un copac sub umbra căruia o să stea nepotul tău – acesta este planul pe termen lung pe care ți-l poți seta. Chiar dacă o astfel de mentalitate poate părea că duce către eforturi imense și greutăți, reprezintă și baza pentru un business extrem de stabil. 

Cel mai mare succes este să rămâi uman

Chiar dacă are un business global, Ligiu sprijină comunitatea autohtonă de câte ori poate. Pe lângă serviciile gratuite pe care le oferă tuturor aeroporturilor din România, AirportLabs este alături chiar și de competiție. 

„Vreau să vă încurajez și să construiți o comunitate în Cluj sau în România, să fiți mândri de ceea ce faceți și să vă ajutați. Am promovat firme concurente din Timișoara. De ce? Pentru că sunt români și cu cât ne merge mai bine împreună, cu atât o să ne meargă mai bine la toți.”

Și în seara aceasta, în contextul destul de sensibil al pieței de IT din Cluj, Ligiu i-a îndemnat pe cei prezenți care angajează să dea un semn, cu siguranță se află în sală și oameni care și-ar dori să își schimbe jobul, să își găsească ceva mai bun sau să se reangajeze în urma ”optimizărilor” din ultima perioadă. Astfel de acțiuni mici, pot avea un impact destul de mare, iar pe viitor cu siguranță se vor întoarce într-o formă sau alta. 

Nu sacrifica totul pentru succes

Cu siguranță fiecare business cere sacrificii, însă pe unele Ligiu nu a fost absolut deloc dispus să le facă, chiar dacă asta ar fi însemnat, uneori, poate și profit. Însă un business nu este doar despre cifra de afaceri, ci și despre valori și despre ceea ce îți dorești tu să fii recunoscut în piață. AirportLabs nu a făcut outsourcing. Și nu pentru că ar fi fost ceva nepotrivit. Motivul adevărat a fost pentru că asta făcea toată lumea în piață și era ușor. Și cred că deja știi ce crede Ligiu despre lucrurile ușoare, că ar trebui lăsate să le facă alții. 

„Construiți totul intern. Nu construiți pe platforma altora, nu construiți pe business-ul altora, că atunci sunteți pur și simplu un chiriaș în business-ul lor.”

Un business care caută investitori e cu totul alt business. AirportLabs este un business de produs sau de software as a service. Un business care caută investitori are cu totul alt scop. Businessurile care caută investitori au nevoie să ajungă la un anumit volum și după aceea să fie vândute. Dacă acesta este scopul, poți căuta investitori, dar trebuie să înțelegi businessul de a vinde firme. În plus, multinaționalele exportă profiturile, astfel rămân mai puțini bani în România. 

Ligiu nu a împărțit niciodată proprietatea intelectuală. Tot ce creează rămâne al lor. Cine vine să îți propună să împarți proprietatea intelectuală, știe mai multe ca tine despre proprietatea intelectuală. În momentul în care împarți proprietatea intelectuală, nu mai e a ta. E a ta și a altcuiva și dacă acel altcuiva are avocați specializați în proprietatea intelectuală și tu ești specializat în cu totul altceva, de exemplu, aviația, nu va fi foarte bine pentru tine.

Poți fi la fel de nefericit și cu +100k dolari

Ligiu a adus în discuție un studiu interesant, dacă câștigi mai mult de 75.000 sau peste 100.000 de dolari dar nu erai mulțumit înainte cu tine și ceea ce faci, nu ești cu nimic mai fericit după. Studiul spune că, în mod specific, pentru oamenii cel mai puțin fericiți, fericirea crește odată cu venitul până la 100.000 de dolari, apoi nu mai înregistrează nicio creștere pe măsură ce crește venitul. Pentru cei care se află în intervalul mediu de bunăstare emoțională, fericirea crește liniar cu venitul, iar pentru cei mai fericit, asocierea se accelerează de fapt peste 100.000 de dolari. Pe scurt, degeaba ai bani, dacă nu ești fericit făcând ceea ce îți place. 

Și chiar dacă nu s-au îmbogățit, Ligiu și AirportLabs se mândresc cu ceea ce fac și pe bune că au cu ce. Și asta pentru că le place, pentru că nu au făcut compromisuri și pentru că au avut curajul să aventureze către cele mai grele provocări. Și pentru că, după 10 ani de activitate, acesta pare să fie încă doar începutul.  

Pulsul post event

Chiar dacă business-ul și tehnologia par domenii rigide și greu de înțeles, rețeta e aceeași: omenia, valorile, curajul și uneori un strop de nebunie sunt elementele care ar trebui să îți urmeze fiecare pas din viață. Business-ul e despre oameni, tehnologia e despre oameni și uneori poate ar fi frumos să decojim straturile ce compun strategia de business și să înțelegem cu adevărat de ce-ul din spatele a ceea ce ne dorim să facem.

Și de ce e totuși cea mai bună perioadă a vieții noastre?

„Pentru că acum e momentul să faceți ceva. Acum e momentul să vă riscați locul confortabil pe care îl aveți și să încercați ceva altceva pentru că acum o să dominați. Și pot să vă spun chestia asta, dacă nu mă credeți, am trecut prin trei crize. Am trecut prin criza Criza Lirei, criza Brexit-ului, criza Covid-ului care au afectat aviația deosebit și de fiecare dată, de fiecare dată firma noastră a luat-o înainte, înaintea celorlalți pentru că am avut o echipă mai bună și am fost mai bine pregătit. Eu zic că acum e momentul să începeți ceva pentru că nu este nimic de pierdut.”

***

Cu ocazia fiecărui nou eveniment pe care îl realizăm, încurajăm donațiile pentru o cauză care vorbește frumos despre educație, bun simț și accesibilitate. Datorită valorilor pe care le împărtășim, am ales să sprijinim Booktruck – biblioteca mobilă care duce lectura direct în locurile cele mai greu accesibile, în sate izolate și fără biblioteci, unde copiii au acum șansa să descopere și să se îndrăgostească de cărți. Cu o donație de 5000 euro, comunitatea SPOR adoptă un sat și face posibil ca Booktruck să aibă resursele necesare pentru a merge acolo lună de lună, timp de un an de zile, să le ducă cărți copiilor.

Donează și tu, aici.

***

Pentru a vă putea oferi acest eveniment așa cum am făcut-o, în sprijinul nostru au venit cu bucurie: Blankfactor, Cluj Business Campus, Devnest, RebelDot, Hosterion, Cloudflight, Iron Mountain, EnergoBit Tata Vlad, Allu, Fornetti, Produse Moldovenești, De la Ferma cu Omenie, ZĂ KUP, Bianca Maghear și QBD advertising.

Evenimentul este organizat de SPOR – Școala pentru Oameni Responsabili și a fost prezentat de Doru Șupeală și Ioana-Cristina Szabo.