În Parlamentul României a fost depus primul proiect de lege care recunoaște explicit epuizarea profesională ca fenomen legat de muncă.
Am analizat 12 joburi din România care nu cer experiență: salariile reale, modul de lucru, beneficiile, ce competențe înveți cu adevărat și dacă jobul oferă sau nu o rampă reală de lansare.
Pentru prima oară de la retragerea proiectui legislativ privind epuizarea profesională, Ministerul Muncii recunoaște răspicat nevoia ca burnoutul și sănătatea mintală să fie reglementate clar la locul de muncă.
Proiectul actualizat pentru legea burnout va fi depus în Parlament până la finalul anului, cu accent pe prevenție, conștientizare și sprijin pentru sănătatea mintală la muncă.
Semnăturile adunate în doar câteva săptămâni arată încă o dată că epuizarea profesională nu e o excepție, ci o realitate trăită de zeci de mii de angajați. Noua variantă a propunerii de lege privind recunoașterea epuizării profesionale va fi repusă pe masa decidenților anul acesta, în actuala sesiune parlamentară, și poate deveni, în sfârșit, realitate.
După ani de leadership în industria tech și gaming, Cristina Neamțu rupe tăcerea despre burnout din perspectiva liderilor. Într-un mediu dominat de ritmuri sufocante și cultul performanței infinite, fondatoarea Women in Games România aduce o întrebare esențială în orice domeniu: cum construim cariere sănătoase, nu victime?
Burnoutul a fost recunoscut în instanță ca efect direct al unui mediu de lucru abuziv. Anja Mărginean-Cosma este avocata care a obținut, în premieră națională, condamnarea unei companii pentru epuizarea profesională a unei angajate. Am vorbit cu ea despre ce înseamnă acest proces istoric, cum trebuie să arate o lege a burnoutului care chiar protejează oamenii și ce riscuri ascund reglementările scrise doar ca să dea bine pe hârtie.
Un set de opinii și bune practici ale țărilor europene care au formulat deja legea burnoutului, din care avem multe de învățat, primite direct de la Nicu Ștefănuță, vicepreședintele Parlamentului European.
