Tinerii vor să se pensioneze la 40-50 de ani. Ce este mișcarea FIRE?
Tot mai mulți tineri se uită la mișcarea FIRE (Financial Independence, Retire Early) ca la o alternativă la traseul profesional clasic, conform Euronews. Inflația, costurile tot mai mari ale locuințelor, salariile care nu țin pasul cu inflația și epuizarea profesională îi determină să-și construiască un plan pentru retragerea din piața muncii la 40-50 de ani. Ideea este să economisești și să investești cât mai mult în anii în care lucrezi, pentru ca la un moment dat veniturile din investiții să îți permită să trăiești fără salariu.
Pentru a ajunge la independență financiară la 40 sau 50 de ani, unii oameni pun deoparte 50-70% din venituri și își reduc drastic cheltuielile, ceea ce înseamnă disciplină, dar și compromisuri pe termen lung.
În funcție de stilul de viață dorit, există mai multe variante: Lean FIRE, pentru cei dispuși să trăiască foarte cumpătat, Fat FIRE, pentru cei care vor să-și păstreze confortul, sau Barista FIRE, pentru cei care renunță la un job full-time, dar continuă să lucreze part-time. Modelul nu este lipsit de riscuri: investițiile pot pierde din valoare, inflația poate da peste cap calculele, iar ieșirea prea devreme din câmpul muncii poate veni la pachet cu lipsa unui scop.
Muncitorii străini devin tot mai importanți pentru piața muncii din România, dar se lovesc de xenofobie, birocrație și angajatori care renunță la ei când apar formalitățile.
Un reportaj publicat de Scena9 urmărește poveștile unor tineri asiatici care au studiat și au muncit în România și s-au trezit, la final, că e nevoie să demonstreze că au dreptul să rămână aici.
Unul dintre cazurile prezentate este cel al lui Rawee, un tânăr thailandez care, după absolvire, s-a mutat la Sebeș și a lucrat la o companie de logistică, punând cărămizi. Pentru a rămâne legal în România, avea nevoie de un angajator dispus să-i facă documentele necesare. Compania s-a retras însă din proces, spunând că este „complicat”.
În paralel, discursul public despre muncitorii străini devine tot mai agresiv, însă paradoxul e greu de ignorat: România își stabilește pentru 2026 un contingent de 90.000 de muncitori străini, în timp ce o parte a discursului politic îi prezintă tocmai pe acești oameni drept o problemă. Iar pentru cei care vin aici să muncească, întrebarea nu mai este doar „unde găsesc un job?”, ci și „sunt binevenit aici”?
Ce ne mai doare (în online): „Poți să îți faci cu drag meseria și să îți placă să fii plătit pentru ea.”
„Smiorc, medicii vor bani. Smiorc, profesorii vor bani. Smiorc, artiștii vor bani.
Bă, da’voi care le tot aberați pe astea vreți salariu acolo unde munciți, sau vă duceți din bunătatea inimii voastre?
De unde pretențiile astea ca anumite categorii profesionale să fie slugile moca ale restului lumii? Când te duci cu mașina la meseriaș, îl plătești? Când chemi un instalator sau un electrician, îi plătești? Zugravul îl plătești?
Iubirea de oameni poate coexista cu pasiunea pentru muncă, și nu e nimic în neregulă cu asta. Nimeni nu îți datorează gratuitate. Încă nu am văzut pâine la magazin care să coste 5 grame de iubire de oameni.”
– văzută la Lorena Lupu.
Pe contul La Tablă poți consulta câteva „exemple de salarii din noua grilă de salarizare, primită de lideri la Cotroceni, atenție, salarii brute”. Ca să decizi singur(ă) dacă se poate trăi bine din aceste sume. Tu ce crezi despre acest subiect?
Scurte și tari (I).
Cum ajuți o echipă să transforme presiunea, schimbarea și incertitudinea în oportunități de învățare și dezvoltare? Asta vei învăța în cadrul certificării „Building Antifragile Teams”, un program practic de două zile croit pentru lideri, profesioniști HR, consultanți și traineri. Vei afla cum să identifici nivelul de antifragilitate al unei echipe și cum să creezi condițiile în care oamenii pot învăța, se pot adapta și pot performa mai bine atunci când lucrurile devin dificile.
Programul folosește Team Antifragility Diagnostic (TAD), un instrument validat și utilizat în peste 100 de echipe, și îți oferă un cadru clar și instrumente pe care le poți folosi ulterior în lucrul cu echipele. Certificarea are loc la București, între 2 și 3 septembrie, și este susținută de Cosmin Alexandru și Raluca Răschip, cofondatorii Teamology Institute. Înscrie-te aici.
–
România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la cheltuielile publice pentru educație, potrivit Eurostat. În 2023, țara noastră a alocat 2,97% din PIB pentru educație, față de media de 4,65% la nivelul UE. Suedia, Finlanda și Belgia au alocat peste 6% din PIB, în timp ce în România, nivelul cheltuielilor pentru educație a rămas în ultimul deceniu în jurul valorii de 3% (cel mai ridicat procent din ultimii 12 ani fiind de 3,16%, în 2019).
În același timp, peste 800.000 de elevi, adică aproape trei din 10 copii din sistemul de învățământ, ar putea pierde bursele sociale pe perioada vacanței de vară, dacă proiectul pus în dezbatere de Ministerul Educației va fi adoptat. Până acum, bursele erau suspendate în vacanță doar pentru elevii care nu promovau anul sau aveau absențe nemotivate. Măsura este criticată de organizații precum Declic, care susțin că pentru familiile vulnerabile cei 300 de lei pe lună nu sunt un „premiu”, ci bani care pot merge către mâncare, medicamente sau utilități. Dezbaterea publică se încheie pe 27 august, iar petiția împotriva măsurii a strâns deja peste 33.700 de semnături.
–
Nokia își reduce drastic prezența în China continentală, unde va concedia majoritatea angajaților din diviziile de rețele mobile și infrastructură și își va închide treptat fabricile până la finalul anului. Decizia vine după ani în care compania finlandeză a pierdut teren în fața rivalilor chinezi, iar în China vor rămâne, practic, doar serviciile post-vânzare. La finalul lui 2025, Nokia avea aproximativ 7.200 de angajați în China continentală, Hong Kong și Taiwan, însă compania nu a precizat câți dintre aceștia vor fi afectați. În paralel, Nokia își mută atenția spre Statele Unite, unde a anunțat investiții de 4 miliarde de dolari în tehnologii de conectivitate bazate pe AI, cercetare și producție.
–
Ce citesc în 2026 liderii din întreaga lume? Ai aici o listă de 100 de cărți, curatoriată de McKinsey, pe teme precum: AI, leadership, reziliență, adaptare și felul în care înțelegem lumea. E imposibil să nu găsești ceva care să-ți stârnească curiozitatea.
–
HR-ul are un loc la masa deciziilor. Dar are și o voce? Undelucram.ro și DARE. We care lansează cercetarea națională „De la percepție la potențial”, pentru a afla câtă influență are, în realitate, funcția de HR în organizațiile din România. Este HR-ul consultat înaintea deciziilor importante? Are acces la date, bugete și autonomie? Este văzut ca partener strategic sau încă drept centru de cost? Dacă lucrezi în HR, participă la sondaj până pe 5 octombrie și contribuie la o radiografie reală a funcției de HR din România. Completează chestionarul aici.
–
Cazul Măciuca, în care pacienți ai unui centru de psihiatrie din Vâlcea au fost legați de paturi pentru ca angajații să poată lucra la casa șefului, revine în atenție după ce justiția a închis definitiv dosarul. În 2017, au apărut imagini cu pacienți legați cu chingi de paturi, în timp ce angajați ai Centrului pentru Reabilitare Psihiatrică Măciuca ar fi lucrat la casa managerului. Un fost angajat, Liviu Ștefănuț, spune că el și colegii care au vorbit cu procurorii au fost ulterior îndepărtați treptat din DGASPC. El a lucrat 19 ani în instituție și povestește că s-a simțit „complice” la ceea ce se întâmpla acolo, deși spune că a încercat să sesizeze situația.
Între timp, toți tinerii care apăreau în imaginile din 2017 au murit, iar după aproape 10 ani de anchetă, dosarul a fost clasat definitiv, procurorii invocând faptul că „nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea”. Ce se întâmplă cu angajații care au curajul să vorbească atunci când instituția pentru care lucrează nu îi protejează? Întrebăm și noi retoric, că nu credem că ne răspunde vreo instituție în măsură să o facă.
–
Companiile riscă să-și piardă angajatele valoroase nu pentru că acestea nu mai sunt suficient de pregătite, ci pentru că nu știu să le reintegreze după concediul de creștere a copilului, arată unstudiu calitativ realizat pe 10 femei revenite recent la muncă. Doar una dintre participante a avut parte de un program structurat de reintegrare, iar restul au descris sentimentul de singurătate în acest proces.
Studiul arată că, după unul sau mai mulți ani de absență, angajatele se întorc într-un mediu de lucru schimbat (de tehnologie și AI), însă decalajul poate fi recuperat. În schimb, lipsa sprijinului din partea companiei poate face diferența între o revenire reușită și plecarea din organizație. Măsuri simple, precum o discuție cu managerul înainte de revenire, o perioadă de acomodare sau un coleg care să ajute, pot face tranziția mult mai ușoară.
–
O primă de pensionare de 532.000 de euro, cea mai mare acordată până acum de o instituție de stat din România, a fost plătită de ROMATSA unui angajat care s-a pensionat în perioada 2024–2026. În total, în ultimii doi ani și jumătate, ROMATSA a acordat aproximativ 20 de milioane de euro sub formă de prime de pensionare pentru 96 de angajați, adică peste 200.000 de euro, în medie, pentru fiecare. Instituția spune că se autofinanțează din tarifele plătite de companiile aeriene pentru serviciile de navigație aeriană.
Oameni sănătoși, organizații sănătoase. Powered by MedLife.
Poți să ai zeci de ședințe pe zi, mesaje pe Slack și un calendar plin până seara și, totuși, să nu ai o conversație reală cu nimeni.
Despre singurătatea la muncă scrie Raluca Anton, psihoterapeut și trainer, care atrage atenția că una e să ai contact cu oamenii și alta e să te simți conectat cu ei. Munca hibridă a făcut lucrurile și mai complicate: avem mai multă flexibilitate, dar am pierdut multe dintre momentele mici în care se construiau relațiile: cafeaua împreună, discuțiile înainte de ședințe, conversațiile care nu aveau nicio legătură cu taskurile.
Singurătatea nu e doar o problemă personală: poate afecta implicarea, creativitatea, siguranța psihologică și chiar retenția angajaților. Ce pot face liderii? Nu le cerem să devină terapeuți. Pot începe cu lucruri simple: să întrebe oamenii cum sunt, să observe când cineva devine mai retras, să creeze timp pentru conversații care nu sunt despre muncă și, mai ales, să fie consecvenți. Tu te simți conectat cu oamenii cu care lucrezi?
Meserii sub lupă: forward deployed engineer.
Una dintre meseriile apărute odată cu dezvoltarea inteligenței artificiale este cea de forward deployed engineer (FDE), un fel de inginer AI care lucrează direct cu clientul. Acesta înțelege cum lucrează echipele, construiește și adaptează soluții bazate pe AI, le conectează la programele deja folosite, îi ajută pe angajați să le utilizeze și intervine când lucrurile nu funcționează. Mai mult, trebuie să știe cum să discute cu programatorii, cu managerii și să înțeleagă problemele unei afaceri.
De obicei traseul profesional începe cu studii de informatică sau AI și câțiva ani de experiență ca dezvoltator software ori inginer de date. Cererea pentru astfel de specialiști crește: numărul ofertelor de angajare pentruforward deployed engineerla nivel mondial a crescut cu 729% între aprilie 2025 și aprilie 2026, potrivit Indeed. În Franța, un specialist cu experiență poate câștiga 65.000-90.000 de euro brut pe an, iar cei seniori pot ajunge la 120.000-150.000 de euro.
Sursă foto: Getty Images via Libertatea
Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.
Știința din spatele carierelor celor creativi: ce contează dincolo de talent.
Succesul unui om creativ depinde și de ceea ce construiește în jurul lui, nu doar de talent. Un studiu bazat pe 15 ani de cercetare, peste 4.200 de muzicieni și sute de case de discuri arată că există trei tipuri de „capital” care contează într-o carieră: capitalul economic (rezultatele și capacitatea de a genera venituri), social (oamenii și rețelele la care ai acces) și cultural (reputația, recunoașterea și respectul câștigat).
Cele trei se pot completa prin colaborări, iar aici managerii au un rol important: să pună împreună oamenii în funcție de ceea ce le lipsește. Cercetătorii spun că unele dintre cele mai bune combinații apar atunci când un talent la început de drum lucrează cu un nume consacrat, când persoane cu experiențe și perspective foarte diferite lucrează împreună și când oamenii își aduc rețelele de contacte la aceeași masă.
Dar o colaborare neobișnuită nu înseamnă automat și succes. De aceea, înainte de o angajare, promovare sau colaborare importantă, organizațiile ar trebui să se întrebe trei lucruri:
- ce a demonstrat omul respectiv că poate face: ce rezultate, proiecte are în spate.
- la cine poate ajunge: ce clienți, parteneri sau oameni din rețeaua sa pot deschide uși noi.
- cine îi respectă munca: ce experți sau profesioniști din domeniu îi recunosc valoarea.
Talentul, de unul singur, nu construiește cele mai puternice echipe. Contează și cum sunt alăturați oamenii, ce resurse aduce fiecare și ce îi poate oferi celuilalt.
Scurte și tari (II).
România are aproape 300.000 de salariați care câștigă cel puțin 2.000 de euro net pe lună, iar 10 sectoare au ajuns să depășească acest prag salarial. În iunie 2026, salariul mediu net a ajuns la 5.734 de lei, cu 3,5% mai mult decât în aceeași lună din 2025.Cele mai mari salarii medii sunt în programare și consultanță IT (13.474 de lei net) și în activități de editare (11.999 de lei).
Față de acum 10 ani, diferența este semnificativă: în iunie 2016, nici IT-ul, liderul clasamentului salarial de atunci, nu trecea de 1.200 de euro net în medie. Salariul mediu net era atunci de doar 2.078 de lei, adică aproximativ 460 de euro. Da, salariile au crescut, dar traiul s-a scumpit între timp, așa că diferența din statistici nu se traduce automat într-un nivel de trai mai bun.
–
HoReCa intră în defensivă: aproape jumătate dintre patronii din restaurante, cafenele și hoteluri spun că se gândesc să reducă personalul, arată un sondaj realizat de Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR). Studiul, realizat în august pe 570 de antreprenori, arată că 48,1% iau în calcul reducerea angajaților, iar aproape 8 din 10 vor să taie, să înghețe sau să abandoneze investițiile. Doar câțiva cred că afacerea lor va crește în următoarele 12 luni, în timp ce majoritatea se așteaptă la stagnare, scădere sau chiar închidere. Cea mai mare problemă este scăderea numărului de clienți, urmată de taxe și fiscalitate și costurile mai mari cu materiile prime.
–
Un fost angajat al Complexului Energetic Oltenia, în vârstă de 58 de ani, a fost chemat înapoi la muncă după ce ieșise la pensie, pentru a contribui la repornirea Grupului 4 de la Rovinari, în contextul crizei energetice provocate de secetă și al opririi reactoarelor de la Cernavodă. Traian Pinoșanu este unul dintre cei trei foști angajați pensionați rechemați pentru a ocupa posturi de „tablotar”, meserie care presupune supravegherea și controlul funcționării grupului energetic din camera de comandă. Rechemarea pensionarilor scoate în evidență o problemă mai amplă a sistemului energetic: România mai are centrale și cărbune, dar tot mai puțini oameni cu experiența necesară pentru a le opera.
–
A făcut medicina, s-a specializat în oncologie pediatrică, dar a ajuns să lucreze în construcții timp de 18 luni pentru că nu a putut profesa în pediatrie. Mihai Grigoraș spune că a încercat să găsească un post în centre de oncohematologie pediatrică din Craiova, Constanța și apoi în Tulcea, dar s-a lovit de posturi blocateși de reguli care, spune el, nu îi recunosc competențele pediatrice dobândite în timpul pregătirii. Ministerul Sănătății i-ar fi transmis că poate profesa doar în oncologie. Cazul a ajuns la Colegiul Medicilor, care urmează să îl clarifice. Paradox sau nu, vedem tot mai des specialiști care ajung să lucreze în cu totul alte domenii față de pregătirea lor, și nu pentru că au descoperit subit că le place altceva, ci pentru că piața muncii nu le face loc, deși are nevoie de competențele lor.
–
În Marea Britanie, numărul joburilor disponibile pentru tineri a scăzut cu 45% într-un singur an, până la 8.383 de posturi în iulie, cel mai mic nivel din 2016. În același timp, concurența crește, fiind peste doi candidați pentru fiecare loc de muncă. Una dintre explicațiile constă în faptul că tot mai multe sarcinile pe care le face un om la început de carieră, din domenii precum contabilitate, drept sau analiză de date, pot fi automatizate.
În discuție intră și creșterea numărului de tineri care urmează studii universitare, în condițiile în care unele programe oferă tot mai puține perspective profesionale, dar și asupra schimbării modului în care companiile construiesc carierele. Soluția este regândirea educației și a începutului de carieră astfel încât tinerii să iasă din facultate cu o abordare flexibilă, competențe reale și capacitatea de a se adapta unei piețe a muncii în care AI-ul schimbă tot mai multe roluri.
–
Dacă stai toată ziua cu ochii în laptop, senzația de ochi uscați, grei sau iritați nu e doar „în capul tău”. Între 50% și 90% dintre oamenii care lucrează la calculator au simptome asociate Sindromului Privitului la Ecran. Dr. Vlad Petean, kinetoterapeut la MedLife, explică de ce: _„Frecvența clipirilor scade de la 15-20 pe minut la 4-6 clipiri pe minut în momentul în care stăm cu privirea mai mult timp în monitor. Astfel, filmul lacrimal se evaporă mai repede, iar corneea este expusă.” _Iar de aici pot apărea ochi uscați și iritați, dificultăți de focalizare, dureri de cap și chiar probleme de postură. Vestea bună? Efectele sunt reversibile.
–
Whistleblowing ≠ turnătorie, deși mulți români încă le confundă. În realitate, avertizarea de integritate înseamnă un sistem de alarmă timpurie (bine sedimentat în Vest) prin care un angajat care observă o fraudă, o hărțuire sau o încălcare a legii semnalează problema pentru a-și proteja colegii și organizația înainte ca situația să degenereze. Nu din dorința de a „pârî”, ci din aceea de face bine.
Vestea bună e că și la noi, tot mai multe companii trec de la „avem un formular pe intranet” la soluții reale, adică platforme securizate, gestionate de echipe independente de experți, create special pentru situațiile în care raportarea directă la superiori nu inspiră încredere. Asta faceTrustLine.ro, de exemplu, alături de alte inițiative similare. Practic, este un spațiu sigur și confidențial pentru angajați, dar și un instrument de prevenție pentru companii, care pot remedia abuzurile din timp, înainte ca acestea să devină scandaluri publice sau litigii costisitoare.
Cartea câștigătoare.
Ți se întâmplă să știi ce vrei să faci, dar să simți că ceva parcă te trage în direcția opusă? „Pune-ți ordine în gânduri”, de Britt Frank, pornește de la ideea că vocile noastre interioare nu ne sunt neapărat dușmani, chiar dacă uneori par să se contrazică. Cartea te ajută să înțelegi ce se află în spatele acestor conflicte, de ce reacționezi în anumite feluri și cum poți să-ți privești cu mai multă blândețe propriile emoții și comportamente.
Spor la citit!
Sursa foto cover: ChatGPT, după un prompt Hacking Work
