#182: România cere bani de la UE pentru concedierile din IT; Outsourcingul iț gon? – ce urmează și cum te poți adapta; Un șomaj mai scurt stimulează munca sau îi afectează pe angajații vulnerabili?

Sfârșitul outsourcingului în IT-ul românesc? Ce urmează și cum te poți adapta.

Outsourcingul a crescut sectorul IT în ultimele două decenii, dar începe să-și arate limitele. Foarte mulți oameni vorbesc despre o criză – proiecte tăiate, bugete reduse și clienți mai exigenți. Dar Lucian Popovici, Director of Engineering la Cegeka România și fondator Bridging Gaps vine cu o poziție mai echilibrată: „Nu e criză. E o revoluție. O schimbare de paradigmă.”

După peste 20 de ani în tehnologie, Lucian vede cum modelul clasic de outsourcing își pierde relevanța. Clienții vor soluții, rezultate și livrabile clare. De aici începe tranziția către product thinking. Dacă lucrezi în IT sau conduci o echipă tehnică, episodul ăsta îți poate reseta modul în care vezi industria. Vorbim despre cum outsourcingul se transformă, despre presiunea pusă pe lideri, despre ce înseamnă să fii inginer și nu doar programator. Și mai ales, despre cum România poate face tranziția către produse și servicii cu valoare reală.

Episodul a stârnit deja multe reacții diverse: unii sunt de acord cu Lucian, alții cred că outsourcingul nu va păți nimic. Tu ce părere ai? Spune-ne în comentarii pe YouTube, ne ajută să ducem dezbaterea către mai mulți oameni.

România cere bani de la Uniunea Europeană pentru concediații din IT.

Ministerul Muncii a cerut oficial fonduri de la Fondul European de Ajustare la Globalizare (FEG) pentru angajații concediați colectiv din companii precum Amazon, Microsoft sau Endava. Europarlamentarul Nicu Ștefănuță, care a și inițiat discuția pe această temă cu ministrul Muncii Florin Manole, a primit confirmarea că procedura a fost demarată la începutul săptămânii.

FEG este un instrument prin care Uniunea Europeană poate acorda statelor membre până la 5 milioane de euro per caz pentru sprijinirea angajaților afectați de schimbări structurale (digitalizare, relocări, crize economice). Fondurile nu merg către companii, ci direct în programe de reconversie profesională, calificare, consiliere și sprijin pentru angajare.

Nu este prima dată când România apelează la acest mecanism. În 2012, Comisia Europeană a propus alocarea a 2,9 milioane de euro din același fond pentru 1.416 angajați concediați de Nokia la Cluj, după închiderea fabricii și relocarea producției în Asia. Rămâne de văzut dacă și cât de repede va fi aprobată cererea actuală. Rămânem cu ochii pe subiect și vă ținem la curent.

Reducerea perioadei de șomaj de la 12 la 6 luni – o măsură care încurajează munca sau o lovitură pentru angajații vulnerabili?

Guvernul României discută reducerea perioadei de acordare a șomajului, Premierul Ilie Bolojan fiind de părere că trebuie să stimulăm munca, nu dependența de ajutoare. Ministrul Muncii este de acord, dar cu anumite condiții: Tinerii să beneficieze timp de 24 de luni de un stimulent în plus peste salariu pentru a încuraja primul loc de muncă și să avem convenţii între ANOFM, AJOFM şi angajatori pentru a-i ajuta pe șomerii de lungă durată să-și găsească mai rapid un loc de muncă.

Potrivit datelor Eurostat, rata medie a șomajului din Uniunea Europeană este de 5,9%, iar România se situează tot la această cifră în prezent, cu aproximativ 481.000 de oameni care nu lucrează. Problema e la tinerii sub 25 de ani, unde rata șomajului este de 14,6% în UE și 23,5% în România, adică una dintre cele mai mari din Europa.

Ne-am uitat și peste un studiu din 2022 înregistrat la Camera Deputaților, cu privire la perioada în care se acordă șomajul în țările din Europa. Nu există o regulă unică, în multe state perioada variază în funcție de vechime, contribuții sau vârstă. Cea mai mică perioadă este în Ungaria (3 luni) și cele mai mari în Germania, Danemarca, Spania sau Olanda (unde poate ajunge și la 24 de luni, în funcție de anumite criterii). Media pare a fi în jurul a 8-9 luni. Astfel, reducerea perioadei de acordare a șomajului la 6 luni ar coborî România sub media europeană și, probabil, ar afecta mai ales tinerii și persoanele din zonele cu puține locuri de muncă.

📜 Scurte și tari (I).

Sute de angajați din departamentul IT al Emerson au aflat că, începând din ianuarie 2026, nu vor mai lucra pentru compania americană, ci vor fi transferați la compania indiană de outsourcing, Infosys. În România, deocamdată sunt afectați 38 de angajați din Cluj, care lucrează în echipele de IT Field support, IT Service Desk și Endpoint Operations. Aceștia sunt îngrijorați pentru că Infosys nu are birouri în oraș, având sentimentul că vor fi percepuți și tratați ca ai nimănui.

Angajaților li s-a comunicat că transferul se face conform Legii 67/2006, iar contractele vor fi respectate minim un an. După acest termen, trebuie să se adapteze regulilor Infosys și să-și renegocieze contractele, ceea ce i-a determinat pe mulți să caute deja alte locuri de muncă. Pentru mulți, vestea a venit ca un șoc, fiind nevoiți să se adapteze unei companii cu o cultură strictă, ierarhică și orientată mai mult pe profit decât pe oameni. Decizia reflectă politica tot mai dură a gigantului american, care reduce costurile, limitează munca la distanță și externalizează servicii interne considerate „prea scumpe” pentru a fi păstrate în companie.

___

Poveștile care îi pregătesc pe copii pentru lumea reală. Noi am crescut cu Harap-Alb, care a învățat că puterea adevărată stă în prietenie și în bunătate. Cu Nică al lui Creangă și cu Micul Prinț, care ne-au arătat că adevărurile mari se spun cel mai frumos prin cărți pentru copii. De fapt, toate aceste povești ne-au pregătit, fără să știm, pentru lumea reală: o lume în care imprevizibilul e la tot pasul și în care învățăm să avem grijă de noi și de ceilalți.

Așa e și „Filip și secretul de Dincolo”, o nouă carte scrisă de Adina Rosetti și ilustrată de Oana Ispir, cu sprijinul Allianz-Țiriac – despre o familie care învață că nu poți controla tot ce ți se întâmplă, dar poți învăța să te pregătești cu înțelepciune și fără teamă. O aventură plină de imaginație, dar și o lecție tandră despre cum se naște, în joacă, educația financiară pentru copii și grijă față de viitor. Un eBook care poate fi descărcat gratuit, sau dacă preferi, audiobook și video.

___

„Atunci când nu mai poți, deja te-ai oprit prea târziu. N-o să-ți scrie pe cruce câte ore suplimentare ai făcut.” După două decenii în leadership tech & gaming, Cristina Neamțu vorbește deschis despre burnout și costul său direct, în business și în vieți. Citește un interviu brutal de sincer cu fondatoarea Women in Games, despre realitatea din spatele industriei care glorifică munca fără limite.

___

După luni de negocieri cu sindicatele, Digi a semnat primul său contract colectiv de muncă la nivel național pentru cei peste 9.600 de angajați din Spania. Acordul, valabil patru ani, include menținerea nivelului salarial actual, un salariu suplimentar anual reevaluat, 23 de zile lucrătoare de concediu, creșteri salariale de 2% pe an, asigurare privată de sănătate, asigurare de viață și bonusuri de retenție pentru vechime. Angajații beneficiază, de asemenea, de internet prin fibră gratuit și de asigurare împotriva decesului sau invalidității permanente, iar programul și orele de deplasare la muncă au fost standardizate pentru întreaga companie.

___

Se-ntâmplă și la case mai mari: Deloitte, prinși cu „halucinații AI” în raport. Deloitte Australia va returna o parte din onorariul de 440.000 de dolari australieni (aproximativ 290.000 de dolari americani) primit de la guvern pentru un raport care conținea greșeli grave cauzate de inteligența artificială, inclusiv citate inventate din instanțe federale și lucrări academice care nu există.

Documentul, menit să sprijine politici de control al sistemului de asistență socială, a fost modificat discret abia după ce un cercetător de la Universitatea din Sydney a semnalat erorile. Firma a recunoscut că a folosit Azure OpenAI pentru redactare, fără să verifice corect sursele. Deși Deloitte susține că esența raportului rămâne validă, incidentul subliniază riscurile reale ale folosirii necontrolate a AI în documente oficiale, mai ales într-un context în care compania investește 3 miliarde de dolari până în 2030 în dezvoltarea acestor tehnologii.

___

ZF Friedrichshafen concediază 7.600 de angajați la nivel global. Grupul are operațiuni și în România, la Timișoara și Roman. Gigantul furnizor de componente auto german a anunțat concedierile din divizia de sisteme electrificate de propulsie, vizând economii de peste 500 de milioane euro până în 2027. Compania are în total 160.000 de angajați la nivel global, iar încă din 2014 colaborează cu sute de ingineri români, în special pe zona de sisteme de frânare și direcție, prin companiile TRW Automotive Safety Systems (Timișoara) și TRW Airbag Systems (Roman).

Deși nu este clar câți dintre angajații români vor fi afectați, decizia ar putea avea impact și asupra operațiunilor locale, mai ales că divizia vizată este cea mai mare a companiei și va opri dezvoltarea unor produse pentru mașini electrice. Concedierile se înscriu într-un val mai larg de restructurări în industria auto germană, care, potrivit Bloomberg, ar putea pierde aproape 100.000 de locuri de muncă până în 2030.

___

În 2025, aproape toți românii au auzit de inteligența artificială, dar puțini înțeleg cum funcționează cu adevărat. Deși 96% declară că știu ce e AI-ul, doar o treime pot explica mecanismele din spatele lui, conform 4Service. Cei mai mulți se informează de pe rețelele de socializare și din mass-media, iar foarte puțini învață despre subiect în mediul universitar. Cu toate acestea, 66% dintre români utilizează ChatGPT regulat pentru a căuta informații, a redacta sau a traduce texte.

Atitudinea generală rămâne una optimistă, dar prudentă: aproape jumătate dintre români cred că AI va aduce beneficii, în special în domeniul medical și educațional, însă au temeri legate de dependența de tehnologie, pierderea locurilor de muncă și protecția datelor. Mulți consideră că statul ar trebui să joace un rol activ în educarea și reglementarea domeniului, de la campanii de informare până la investiții în cercetare.

___

Inegalitatea socială lasă urme în creierul copiilor. Un studiu realizat de cercetătorii de la King’s College London arată că diferențele mari de venit dintr-o societate pot modifica structura creierului copiilor și le pot afecta sănătatea mintală pe termen lung. Nu e vorba doar despre sărăcie, ci despre felul în care inegalitatea socială influențează dezvoltarea neuronală, chiar și în rândul copiilor din familii înstărite. Oamenii de știință au descoperit că aceste schimbări reduc suprafața cerebrală și alterează conexiunile dintre regiuni ale creierului, ceea ce duce în timp la anxietate, depresie și dificultăți de adaptare.

___

Sunt muncitorii străini o problemă reală pentru România? Pe fondul protestelor anti-imigrație și al discursurilor tot mai agresive la adresa lucrătorilor străini, primul episod din podcastul Politică la minut by Recorder răspunde la această întrebare deloc ușoară. Vlad Adamescu și Răzvan Petri analizează propaganda de extremă dreaptă, demontează miturile despre migranți și explică de ce tinerii sunt mai vulnerabili la dezinformare. Podcastul, creat de doi politologi formați la universități de top din Marea Britanie, își propune să aducă explicații clare despre politică și societate, într-un format accesibil și bine documentat.

Îndemn la siguranță psihologică în locul potrivit, oferit de Iron Mountain.

Greșeala nu e slăbiciune. E dovada că învățăm.

Conștient sau nu, etichetăm eroarea drept slăbiciune. Asta ne împinge să ne ascundem greșelile, să le ambalăm în diverse justificări și, de cele mai multe ori, să le repetăm.

În organizațiile cu siguranță psihologică, greșelile devin surse de informație și oportunități de învățare colectivă. Acolo unde un coleg poate spune „am greșit” fără teama de a fi judecat, se naște încrederea și, implicit, performanța și inovația. La polul opus sunt echipele în care oamenii nu mai pun întrebări, nu mai propun idei, nu mai semnalează riscuri. Intră pe Zoom doar ca să spună “hi” și “bye”.

E ușor să vorbim despre „growth mindset”, dar ce facem în mod real? E important să ne uităm la felul în care reacționăm atunci când cineva greșește. Ne irită, ne grăbim să corectăm? Poate chiar îl mustrăm public? Sau transformăm momentul într-un prilej de învățare?

Normalizarea greșelilor începe cu exemplul personal. Dacă nu știi de unde să începi, e suficient să spui, din când în când, „aici am supraestimat un termen” sau „data viitoare voi face diferit”. Încurajează-ți echipa să împărtășească ce a învățat dintr-un eșec. Creează scurte discuții de tipul „ce-am învățat din asta” după proiectele importante.

O echipă puternică nu e una în care oamenii nu greșesc, ci una în care oamenii știu ce să facă cu acele greșeli.

🔍 Meserii sub lupă: Consultant în alegerea numelor pentru copii.

Alegerea unui nume poate fi o provocare pentru părinți, mai ales în era social media și a tendințelor globale. Consultantul profesionist în nume de copii îi ajută să găsească numele perfect, ținând cont de preferințe personale, semnificații culturale și popularitate, iar uneori oferă servicii suplimentare precum cercetare genealogică sau branding personal.

Taylor A. Humphrey, din San Francisco, este un exemplu celebru. Ea oferă de la recomandări simple prin e-mail până la pachete VIP care includ consultanță detaliată, sesiuni video și asistență personalizată. Prețurile variază de la 200 de dolari pentru recomandări simple, la 10.000 pentru servicii complexe și până la 30.000 de dolari pentru pachetele de lux. Alți consultanți renumiți, precum Sherri Suzanne sau Igor Naming Agency, practică tarife similare, în funcție de complexitatea cerințelor și notorietatea clientului. Tu ce crezi despre aceste servicii și, mai ales, despre prețuri?

🧠 Idei valoroase pentru organizații sănătoase, oferite de MedLife.

Salariul scade, sprijinul lipsește: efectele reale ale menopauzei la locul de muncă.

Menopauza poate reduce salariile femeilor cu aproximativ 10% în primii patru ani după apariția simptomelor, arată un studiu recent al Universității Stanford. Problemele asociate menopauzei (bufeurile, oboseala și pierderile de concentrare) determină multe femei să reducă orele de lucru sau chiar să renunțe la job, ceea ce se adaugă la diferența salarială de gen deja existentă. Cercetarea evidențiază că 20% dintre femeile active se află în această etapă a vieții și că impactul financiar este real și semnificativ.

Pe lângă pierderea directă de venit, studiul subliniază faptul că cei mai mulți angajatori nu le oferă sprijin angajatelor aflate în menopauză. Doar 12% dintre femeile ocupate declară că beneficiază de sprijin la locul de muncă, în ciuda faptului că 71% nu erau pregătite pentru cât de puternic le pot afecta simptomele activitatea zilnică.

Experții le recomandă companiilor să implementeze politici de sprijin, precum consulturile medicale și psihologice, flexibilitate în programul de lucru și opțiunea de a lucra de la distanță. Pe termen lung, crearea unui mediu de lucru în care menopauza nu este un subiect tabu poate reduce izolarea și anxietatea și încuraja femeile să continue să lucreze și să performeze.

📜 Scurte și tari (II).

Organizăm un Masterclass de Strategie de Business pentru Performanță în București. Împreună cu Mihai Bonca și Doru Șupeală vei descoperi un mod nou de a privi businessul, unelte practice pe care să le aplici de a doua zi și, cel mai important, o viziune clară despre rolul tău ca arhitect al viitorului companiei. Detalii și înscrieri aici.

___

14.048 de posturi tăiate în educație? Zilele trecute a circulat în spațiul public un proiect de Hotărâre de Guvern publicat de Ministerul Educației care propune scăderea numărului total de posturi din învățământul preuniversitar de stat de la 307.900 la 293.852, adică cu 14.048 mai puține. Măsura este aplicată în contextul Legii 141/2025, care impune restricții fiscal-bugetare.

Ministerul a precizat însă ulterior că diferența este dată de reducerea cu aproape 50% a posturilor ocupate temporar în regim de plată cu ora și că nu sunt vizate posturile profesorilor titulari. Deși Ministerul spune că măsurile au fost implementate fără diminuarea salariilor sau desființarea posturilor de bază, sindicatele atrag atenția asupra efectelor reale în școli, unde orele pierdute și normele majorate pun presiune suplimentară pe profesori. Scrie-ne cum se simt pentru tine aceste tăieri din educație.

____

Luis von Ahn, cofondator și CEO al Duolingo, le-a transmis celor 42 de absolvenți abia angajați că succesul nu înseamnă să lucrezi până la epuizare. Într-o postare pe LinkedIn, el a oferit cinci sfaturi de carieră, primul fiind clar: „Nu fi un nesuferit. Duolingo are alergie la comportamente toxice.” În plus, acesta i-a îndemnat pe angajați să fie proactivi, să pună misiunea companiei pe primul loc și să mențină echilibrul între viața personală și cea profesională. Mesajul vine în contextul în care studiile arată că toxicitatea la locul de muncă este principalul motiv al demisiilor, depășind cu mult nivelul de salariu ca factor de plecare.

___

Libertatea responsabilă, noua regulă a performanței în business. Doru Șupeală explică pentru Dilema că succesul organizațiilor moderne nu mai depinde de reguli rigide, ci de capacitatea liderilor de a combina libertatea cu responsabilitatea. Pornind de la o experiență personală într-o multinațională, Doru arată cum formalismul și manipularea regulilor pot submina meritocrația și inovația. În contrast, modele precum cel de la Netflix demonstrează că performanța apare acolo unde angajații au libertatea de a decide și sunt motivați de încredere și responsabilitate, nu de control birocratic. Concluzia: în economia actuală, excepțiile inteligente pot deveni regulile care aduc progres și succes real.

___

upvance.global lansează primul studiu despre modul în care organizațiile din România folosesc inteligența artificială. Proiectul are la bază o metodologie științifică riguroasă, iar rezultatele parțiale vor fi prezentate la Conferința Națională a SSR „Un secol de sociologie în România: Metamorfoze 2025”, pe 31 octombrie. Contribuția ta e esențială pentru a înțelege cât de pregătită este România pentru AI. Completează chestionarul și primești acces exclusiv la rezultate înainte de lansarea oficială, o oglindă a pieței – ca să vezi unde te afli față de alte organizații – și informații practice care te pot ghida în deciziile viitoare. În plus, ai șansa să câștigi o sesiune individuală de mentoring despre integrarea AI.

___

(P) Echipa ta nu mai dă randament. O trimiți la muncă, la somn, sau la alergat? Dacă oamenii din echipă te primesc cu tăcere și priviri pierdute, poate n-ar mai trebui să iei personal lipsa lor de energie. Dar asta nu înseamnă că nu poți face ceva. Studiile ne arată că atunci când oamenii nu dorm bine, nu se mișcă suficient și nu mai au timp să-și încarce bateriile, rezultatele scad. Și chiar dacă obiectivele rămân aceleași, nu prea îi mai pasă nimănui de ele. Noul episod KPI vorbește despre cum inspiri sănătate în echipele moderne și despre rolul real al liderilor care aleg să prevină, nu să repare. Descarcă GRATUIT ghidul complet KPI – Keep People Inspired și află cum poți readuce cel mai simplu echilibrul și concentrarea în echipa ta.

___

Guvernul britanic va introduce BritCard până în 2029, obligatoriu pentru a munci legal. Adică un act de identitate digital obligatoriu pentru toți angajații din Regat, ca parte a unei strategii pentru controlul imigrației și reducerea muncii ilegale. Cardul va fi gratuit, stocat pe telefon printr-o aplicație și va include date precum numele, data nașterii, naționalitatea și statutul de rezident. Poate fi folosit pentru a dovedi dreptul de muncă, accesul la servicii publice sau închirierea unei locuințe.

Proiectul a declanșat însă o dezbatere uriașă: peste 2,5 milioane de oameni au semnat o petiție de protest, iar experții în protecția datelor avertizează că sistemul ar putea deveni „un vis pentru hackeri”. Criticii vorbesc despre riscul unei forme de supraveghere digitală de tip Big Brother, despre excluderea celor fără smartphone și despre pericolul ca guvernul sau companiile IT să obțină acces extins la date personale. Pe de altă parte, susținătorii consideră că Marea Britanie nu face decât să recupereze decalajul față de alte țări europene precum Estonia, Danemarca sau Spania, unde identitatea digitală este deja o normalitate.

___

În care țară din Europa trăiesc cei mai mulți imigranți? Cei de la Visual Capitalist au un infografic util, făcut pe baza datelor Eurostat din 2024. Liechtenstein are cea mai mare pondere de imigranți din Europa – 70% dintre locuitori sunt născuți în altă țară. Urmează Luxemburg (51%) și Malta (31%). În cifre absolute, Germania conduce detașat: 16,9 milioane de rezidenți născuți în străinătate, echivalentul a 20% din populație. România este pe penultimul loc ca procentaj, cu doar 3% imigranți din totalul populației, adică în jur de 600.000 de oameni.

___

„De ce comparația „covrigar vs. profesor” ne otrăvește societatea?” Un articol frumos explicat și documentat de Dan Năstase, consilier juridic specializat în relații de muncă, pentru platforma avocatnet.ro.

🗓️ Ce-am mai muncit.

🎥 (02:38) Vrei ca timpul să zboare când lucrezi?

Ți s-a întâmplat să lucrezi ceva și, când te uiți la ceas, să fi trecut două ore fără să-ți dai seama? Asta e starea de flow. Și e una dintre cele mai satisfăcătoare experiențe la muncă.

În acest episod din Happiness @Work afli:

• de ce starea de flow îți dă energie și productivitate în același timp

• ce condiții trebuie să îndeplinească o sarcină ca să intri în flow

• cum să reduci întreruperile care te scot din ritm 23 de minute de fiecare dată

Nu mai lucra doar ca să termini munca. Învață să te bucuri de proces.

___

✍️ Epuizarea nu apare peste noapte, ci se adună în timp, pe măsură ce corpul nostru e forțat să funcționeze mereu în alertă. Într-un articol recent, Smaranda Ciurdărean vorbește despre cum ajungem la burnout fără să ne dăm seama și cum putem preveni asta dacă învățăm să ne oprim la timp și să avem mai multă grijă de noi.

📖 Cartea câștigătoare.

Cartea lui Sabin Cernea e o confesiune onestă despre greșeli, căderi și renaștere. Antreprenorul care a fondat brandul Wu Xing își dezvăluie fără menajamente trecutul infracțional, drumul prin „jungla” străzii și transformarea care l-a dus spre un alt fel de viață, una construită pe introspecție, disciplină și asumare.

„Cartea asta curge ca un râu de munte, când tumultuos, când lent, mereu surprinzătoare și mereu vie. Este crudă ca un mușchi de vită în sânge, e fasonată doar atât cât să poată fi digerată, dar în rest e crudă, aspră, vie. O citiți pe propria răspundere.”, spune Adrian Stanciu, consultant de business.