„Postura de crevete”: Cum ne sabotăm sănătatea stând cuminți pe scaun

Petrecem ore întregi pe scaun, la birou, acasă sau în fața ecranelor, iar corpul nostru plătește prețul. Fără să ne dăm seama, am transformat scaunul într-unul dintre cele mai nocive elemente ale rutinei zilnice. Stăm aplecați asupra laptopului, lucrăm de pe canapea, ținem telefonul între ureche și umăr și ignorăm semnalele pe care corpul ni le transmite constant.

Sedentarismul și pozițiile incorecte au devenit atât de obișnuite încât le considerăm normale. Totuși, specialiștii avertizează că acestea pot contribui la apariția durerilor cronice, a problemelor musculare și chiar a unor afecțiuni mai serioase ale coloanei vertebrale. Iar datele arată că aproximativ 70% dintre oameni se confruntă cu dureri cronice asociate lipsei de mișcare.

Pentru a înțelege mai bine efectele statului prelungit pe scaun, am discutat cu Dr. Vlad Petean, kinetoterapeut MedLife:

„Atunci când stăm foarte mult timp într-o poziție vicioasă, zona posterioară a trunchiului devine suprasolicitată, iar presiunea din discurile intervertebrale crește chiar cu până la 40%, ceea ce e foarte mult din punctul meu de vedere.

În timp, dacă menținem această postură, pot apărea diverse probleme. De exemplu, contracturile musculare dureroase sau chiar probleme structurale, cum ar fi herniile de disc, stenozele, sau chiar probleme cardiovasculare din cauza sedentarismului asociat.

Problema majoră nu neapărat este o postură vicioasă, ci faptul că stăm mult prea mult timp în această postură.”

Semne că organismul îți cere o pauză

Corpul încearcă adesea să compenseze disconfortul înainte ca durerea să devină evidentă. Există câteva semnale frecvente care arată că mușchii și articulațiile sunt deja suprasolicitate.

1. „Căutarea locului”

Te surprinzi schimbând constant poziția picioarelor, sprijinindu-te când pe un braț, când pe celălalt sau mișcându-te continuu pe scaun. Dacă nicio poziție nu mai pare confortabilă, este posibil ca organismul să încerce să redistribuie presiunea acumulată în urma statului prelungit.

2. „Greutatea capului”

Spre mijlocul după-amiezii simți nevoia să îți sprijini bărbia în palmă. Deși pare un gest banal, acesta poate indica faptul că musculatura gâtului și a umerilor este deja obosită și nu mai susține eficient greutatea capului.

3. Nevoia constantă de a „trosni” spatele sau gâtul

Mulți oameni simt nevoia să își „pocnească” articulațiile pentru a obține câteva secunde de ușurare. Deși senzația poate fi plăcută pe moment, ea poate semnala acumularea tensiunii musculare și rigidizarea structurilor din jurul coloanei.

Regula simplă care poate face diferența

Vestea bună este că nu ai nevoie de un program complex de exerciții pentru a reduce efectele sedentarismului. Specialiștii recomandă pauze scurte și regulate pe parcursul zilei.

Poți încerca „regula de aur” a celor 50 de minute: setează un timer, iar atunci când sună ridică-te de pe scaun. Fă zece pași, rotește umerii de trei ori și privește câteva secunde pe fereastră. O pauză de numai două minute poate ajuta la stimularea circulației sângelui, relaxarea musculaturii și reducerea tensiunii acumulate.

Mișcarea nu trebuie privită ca un lux sau ca o activitate rezervată timpului liber. Ea este o necesitate biologică. Cu cât introducem mai des aceste momente de mobilizare în rutina zilnică, cu atât reducem riscul ca disconfortul de astăzi să devină problema de sănătate de mâine.

Corpul tău este singurul loc în care vei locui toată viața. Merită să îi oferi câteva minute de atenție în fiecare oră.

Dezvoltăm proiectul „Oameni sănătoși. Organizații sănătoase” împreună cu MedLife, partenerul ideal pentru un stil de viață sănătos.

Sursă foto cover: Anton Savinov on Unsplash

Distribuie articolul

Scris de

  • Loredana Giță

    Creator de povești, om critic și visător deopotrivă. Lore privește lumea cu blândețe și scrie despre cauze pentru care merită să luptăm. Se declară fana adevărului transmis prin umor și ironie.

    Oamenii sunt cei care o inspiră cel mai mult, dar tot ei sunt şi sursa celor mai mari bătălii interioare. Ca să le scrie bine povestea, apelează întotdeauna la empatie.

    Articole publicate

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cel mai recent episod de podcast

Alte articole similare